Turiștii nesimțiți transformă paradisuri naturale în gropi de gunoi

Gunoaie aruncate pe munte, focuri în pădure, turişti rătăciţi, care cheamă în ajutor Salvamontul sau Jandarmeria montană, în medie, o dată la două zile, excursii neautorizate, pe trasee închise, în afara traseelor marcate sau prin parcurile naturale. Aşa arată astăzi turismul montan în România, după 27 de ani de când nu s-a mai făcut o educaţie adecvată, care să-i înveţe pe români cum să se comporte pe munte. Legi sunt multe, la fel şi amenzile pentru contravenţii, dar rangerii, poliţiştii şi jandarmmii montani sunt insuficienţi.

Coşuri de gunoi nu sunt pe munte, în parcurile naturale, pentru că nu poate urca maşina de la salubritate, iar turiştii români nu înţeleg acest lucru şi cred că îşi pot ascunde resturile prin pădure. Dar asta înseamnă că cineva trebuie să vină în urma lor, să le strângă mizeria. “Sunt aici de aproape 17 ani, la staţia superioară a telecabinei din Buşteni. Noi strângem gunoiul în jurul telecabinei, dar e puţin pentru 1.500-1.800 de turişti pe zi, în această perioadă de vară. Turiştii ar trebui să fie responsabilizaţi, să înţeleagă faptul că trebuie să-şi ducă singuri mizeria înapoi şi să o arunce în oraş, aşa cum facem şi noi”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Cătălin Constantin Bunghez, comerciant de pe Platoul Bucegi.

Iniţiative cetăţeneşti fără finanţare

Voluntarii merg pe munte pentru a aduna mizeria, iar mulţi dintre ei sunt foarte tineri. “Au venit copii voluntari şi au strâns gunoaie, iar turiştii coborau din telecabină şi, în loc să arunce gunoiul în saci, îl aruncau pe jos”, mai spune Cătălin Bunghez. Unul dintre voluntarii îndrăgostiţi de munte, Ştefan Mîrţ, şi-a făcut asociaţia nonprofit Cătinel, pentru a încerca să schimbe regulile şi să-şi civilizeze conaţionalii. La fiecare sfârşit de săptămână, Ştefan urcă pe Platoul Bucegi şi încearcă să-i convingă pe turişti să nu-şi mai lase resturile în Parcul Natural Bucegi, iar Asociaţia Cătinel nu are niciun fel de sursă de finanţare, ci doar voluntariat. “Fără rangeri și jandarmi montani în zonă, fiecare face ce vpuținrea, mai ales cei care se consideră oameni de munte. Eact de la cine nu te aștepți! Atotștiutorii în stare de ebrietate - doar de aceea merg la munte -, iubitorii de foc mic... așa, de vreo 20 de metri înălțime, dacă se poate, munțomanii piromani şi alte categorii, în altă țară ar tremura de frica amenzilor, dar la noi sunt zmei”, spune Ştefan Mîrţ, preşedintele Asociaţiei Cătinel.

Amenzi mari, dar greu de aplicat

În România există mai multe legi care sancţionează comportamentul inadecvat pe munte, iar amenzile sunt între 3.000 şi 6.000 de lei pentru cei care îşi lasă gunoiul pe jos, în funcţie de gravitatea faptei şi de zonă, fiind mai usturătoare cele din ariile protejate. Şi pentru aprinderea focului în pădure sunt amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei. Sancţiunile se aplică de către autorităţi diferite şi în conformitate cu legi diferite, pentru că nu s-a corelat niciodată legislaţia de Mediu cu cea a contravenţiilor silvice – lege care a fost modificată recent, dar s-a dezbătut în Comisia pentru Agricultură din Parlament, unde nu a fost niciun reprezentant al Societăţii Civile sau al autorităţilor montane care să poată ridica şi această problemă.

Legi aplicate de autorităţi diferite

Amenda pentru gunoaie este aplicată de rangeri şi poliţiştii montani sau jandarmii montani, dacă li se cere ajutorul, iar cea pentru focul în pădure este aplicată de administratorul fondului forestier, fiind contravenţie silvică, reglementată de Legea pădurilor. O speranţă de corelare a prevederilor vine de la viitoarea lege a Turismului, care încă e în lucru. “Ministerul Turismului lucreaza la pachetul de acte normative, pentru a reglementa cât mai corect şi eficient aceste activităţi. Legea turismului va trebui dezbătută cât mai mult şi, după ce va fi pusă în dezbatere publică, ma voi deplasa personal în ţară, în mai multe zone cu importanţă turistică mare, pentru a vedea situaţia”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, ministrul Turismului, Mircea Dobre.

Administaţia Parcului Natural Bucegi are în grijă situl Natura 2000, de 38.000 de hectare, din care Parcul ocupă 32.000 de hectare. Avem 11 rangeri şi încă şase angajaţi. Activitatea fluctuează în funcţie de sezon. Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi

Directorul Parcului Natural Bucegi spune că rangerii aplică amenzi, dar sancțiunile se dau greu pentru că „atunci când omul te vede în uniformă, devine conştiincios imediat”.

Rangerii, sprijiniţi de jandarmi şi poliţişti

Acţiunile de control se fac prin sondaj, în parcurile naturale. Unele sunt de prevenţie: dacă turistul n-a apucat să facă focul, e avertizat să nu-l facă, iar dacă l-a făcut deja, i se spune să-l stingă. “Pentru cei care nu vor, apelăm la alte instituţii. Există un protocol, la nivel de ţară, cu Jandarmeria montană, care are un număr de angajaţi ce vin în sprijinul nostru. Colaborăm foarte bine şi cu Poliţia montană, mai ales în zona Padina, în judeţul Dâmboviţa”, explică Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi.

Cei care strâng gunoaile de pe munte nu sunt plătiţi pentru salubritate, ci sunt voluntari sau comercianţii şi cabanierii din anumite zone, care trebuie să cureţe după cei care nu-şi pot căra singuri mizeria înapoi, acolo unde există servicii de salubritate. Pe munte nu sunt coşuri de gunoi, pentru că nici dacă ar vrea, o maşină de salubritate nu ar putea ajunge în fiecare zi, iar dacă s-ar depozita gunoiul peste noapte, ar veni urşii, care fac ravagii atunci când simt miros de mâncare.

Asociația Cătinel face o campanie continuă de conştientizare. Pe pagina de socializare a asociaţiei sunt afişate în fiecare săptămână fotografii şi filme care arată dimensiunea dezastrului de pe Platoul Bucegi şi din alte zone ale Parcului Natural Bucegi, cu scopul de a-i convinge pe turişti să devină civilizaţi.