Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul Boc a finalizat ieri noul Cod al Muncii pe care îşi va asuma răspunderea în Parlament pe 8 martie. Un proiect prin care guvernanţii îşi propun să flexibilizeze piaţa muncii şi să-i scape pe români de mentalitatea de dinainte de ’89 cum că locul de muncă trebuie să fie stabil şi garantat zeci de ani. Nu, guvernanţii nu mai vor ca românii să angajeze credite pe toată viaţa ca să-şi cumpere o casă, tot pentru toată viaţa, într-un oraş în care să muncească până ies la pensie. Ei vor să se întâmple ca la americani, unde oamenii merg spre un loc de muncă, şi nu invers. Cu alte cuvinte, românii să umble din oraş în oraş pentru a-şi găsi cel mai bun şi cel mai bine plătit loc de muncă, chiar dacă asta înseamnă a sta cu chirie. Lăsând la o parte faptul că România şi condiţiile pe care le oferă nici nu se compară cu cele din America, "creatorii" noului Cod al Muncii ignoră şi un alt "amănunt" esenţial, dezvăluit de un sondaj CURS, realizat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional la sfârşitul lui 2009: 95% din români aveau locuinţe proprietate personală şi numai 1% stăteau cu chirie. Mai mult, acelaşi sondaj CURS arăta că 81% din români nu şi-au schimbat domiciliul după 1989 şi doar 4% s-au mutat dintr-un oraş în altul. E greu de crezut, în aceste condiţii, că românii, peste care a trecut o criză economică, să lase vrabia din mână pentru cioara de pe gard. Aşadar, rămâne de văzut cât succes vor avea prevederile noului Cod al Muncii.
Codul Muncii a fost aprobat ieri de Executiv, în vederea angajării răspunderii în Parlament. Varianta adoptată a fost o nouă surpriză pentru partenerii sociali, sindicate şi patronate, de a căror amendamente nu s-a ţinut cont nici de această dată.
Prevederile noului Cod al Muncii presupun contractele de muncă încheiate pe trei ani, concedieri colective pe criterii de performanţă profesională, nu socială, perioada de probă extinsă la 90-120 de zile şi eliminarea interdicţiilor în cazul muncii temporare şi a angajărilor postconcedieri colective. De asemenea, se dă posibilitatea prelungirii timpului de lucru săptămânal peste 48 de ore, inclusiv pe timpul nopţii. Guvernul justifică modificările prin faptul că doreşte să flexibilizeze piaţa forţei de muncă, încercând să-i scape pe români de mentalitatea învechită că locul de muncă trebuie să fie stabil şi garantat zeci de ani, "pentru ca românii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă şi să poată fi plătiţi mai bine", a spus aseară, într-o conferinţă de presă, premierul Emil Boc. De asemenea, nu mai există restricţii pentru angajările făcute imediat după concedierile colective.
Guvernul a eliminat din ultima variantă a proiectului Codului Muncii prevederea conform căreia angajatorii obligaţi să reducă sau să întrerupă temporar activitatea pot acorda salariaţilor concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului. Forma Codului Muncii adoptată ieri de Guvern prevedere doar că în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor.
În ultima variantă a proiectului s-au mai eliminat prevederile referitoare la Contractul Colectiv de Muncă, perioada de probă de 90 de zile, contractul individual de muncă pe o perioadă de 36 de luni şi s-au introdus amenzi de până la 100.000 de lei sau pedepse cu închisoarea pentru munca la negru. Proiectul abrogă articolele de la 238 la 247 din actuala formă de Cod, acestea conţinând prevederi referitoare la contractul colectiv de muncă. Proiectul mai prevede că negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială, în timp ce varianta aflată în vigoare stipulează că părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi de încheiere a contractelor colective de muncă sunt stabilite potrivit legii.
În acelaşi timp, noul Cod al Muncii încurajează munca temporară. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia. Proiectul Codului Muncii mai prevede că angajaţii sancţionaţi disciplinar să poată fi reabilitaţi de drept într-un termen de 12 luni. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizia angajatorului emisă în formă scrisă. Proiectul iniţial stabilea că angajatul este reabilitat de drept dacă nu primeşte o nouă sancţiune în termen de şase luni. În schimb, Executivul şi-a menţinut decizia de a interzice încheierea de contracte colective de muncă pentru 2012 şi a actelor adiţionale cu termene care să depăşească data de 31 decembrie 2011. Executivul a mai hotărât că actualele contracte îşi produc efectele doar până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.
Sindicatele sunt nemulţumite de această variantă a Codului Muncii şi au început protestele. "Cea mai gravă modificare din ultima variantă este Articolul 1 care prevedea garantarea drepturilor individuale de muncă şi a drepturilor colective. Articolul a fost modificat astfel încât încalcă flagrant Constituţia. Ceea ce ei justificau că nu vor desfiinţarea contractelor colective de muncă, de fapt asta se doreşte. Mai este problema că angajatorul poate da afară având şi dreptul de a face evaluarea angajaţilor, iar a treia chestiune este că vin în contradicţie cu libertatea de asociere, dorind să substituie sindicatelor această instituţie a reprezentanţilor salariaţilor", spune Bogdan Hossu, liderul CNS "Cartel Alfa". "Nu se poate spune că s-a înrăutăţit ceva în ultima variantă, ci că au ameliorat ceva, respectiv răspunderea patrimonială a salariatului, iar pentru patroni, nu mai fac puşcărie pentru cel puţin 3, ci pentru 5 angajaţi la negru. Pe de altă parte, nu ai cum să măsori dacă un angajator îşi va ţine posturile ocupate pe perioadă determinată sau nedeterminată. Nu mai există posibilitatea de control. Au dat liber total la agenţiile de muncă temporară. Acum nu mai este nici un fel de restricţie", spune Dumitru Costin, liderul BNS. Confederaţiile sindicale au început de ieri protestele la nivel local, iar în ziua în care Guvernul îşi va angaja răspunderea pe Codul Muncii, vor intra în grevă de avertisment şi vor picheta intrările în sediul Parlamentului. De asemenea, confederaţiile sindicale au anunţat că vor intra în grevă generală din prima zi în care preşedintele primeşte pentru promulgare noul Cod al Muncii.
Boc îşi încearcă iar norocul în Parlament
Premierul Emil Boc vine iar în faţa Parlamentului cu încă un proiect de lege pe care vrea să angajeze răspunderea guvernamentală: Codul Muncii. Birourile Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au stabilit ca şedinţa Parlamentului dedicată asumării răspunderii să aibă loc marţea viitoare, pe 8 martie, până la sfârşitul acestei săptămâni parlamentarii putând să depună amendamente iar Guvernul urmând să decidă dacă acceptă sau nu vreunul. USL a decis să depună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului ca urmare a asumării răspunderii, liderul liberal Crin Antonescu declarând ieri că deja se lucrează la textul ei. "Moţiunea aceasta de cenzură, referitoare la Codul Muncii, este una specială, având în vedere că va exprima nu doar poziţia noastră, a opoziţiei parlamentare, ci şi susţinerea din partea tuturor marilor sindicate şi confederaţii sindicale din România şi a patru din cele cinci confederaţii şi uniuni patronale", a declarat Antonescu. Preşedintele PNL a mai spus că USL va depune ca iniţiativă legislativă, o dată cu moţiunea, şi un proiect propriu de Cod al Muncii, agreat de sindicate şi patronate. Ieri, liderii USL au semnat cu cinci confederaţii sindicale şi trei organizaţii patronale un protocol de colaborare pentru susţinere reciprocă în promovarea modificărilor legislative în domeniul legislaţiei muncii şi al legislaţiei economice. Pe lângă Victor Ponta şi Crin Antonescu, protocolul a fost semnat şi de preşedintele CNSRL-Frăţia, Marius Petcu, liderul Blocului Naţional Sindical, Ion Pisc, preşedintele Cartel-Alfa, Bogdan Hossu, preşedintele CSDR, Iacob Baciu, precum şi preşedintele confederaţiei sindicale Meridian, Ion Popescu. Din partea patronatelor au semnat protocolul cu USL preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, liderul COMPIROM, Mihai Ivaşcu, dar şi directorul general al CPISC, Adrian Izvoranu. Protocolul prevede că USL va prelua propunerile comune ale organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, cu privire la legislaţia muncii, şi va susţine o moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc după asumarea răspunderii pe Codul Muncii. De asemenea, organizaţiile sindicale şi patronatele vor susţine, "prin activităţi specifice", acţiunile parlamentare ale USL. (M.I.A.)
Citește pe Antena3.ro
