2,2 milioane de români „reprezentați” din arest

Refuzul Guvernului de a organiza alegeri în colegiile rămase fără parlamentari face ca peste un milion şi jumătate de români să nu fie reprezentaţi în Camera Deputaţilor şi peste un milion în Senat. Un paradox tipic românesc: Parlament supradimensionat, cetăţeni nereprezentaţi.

O lege electorală ne-ghioabă a făcut ca în 2012 să avem un Parlament supradimensionat în care unele colegii erau reprezentate de către doi parlamentari, unii dintre ei clasaţi pe locurile 2 sau 3 la alegeri. Astfel, aveam un deputat la 55.000 de locuitori, faţă de cei 70.000 stabiliţi ca normă de reprezentare, şi un senator la 123.000 de români, faţă de 160.000. În timp, condamnările penale, incompatibilităţile sau demisiile sub presiunea justiţiei sau a opiniei publice au făcut ca numărul parlamentarilor să se reducă apreciabil. Deşi legea electorală prevede ca pentru mandatele vacantate să se organizeze alegeri în 90 de zile de la vacantare, Guvernul a ignorat legea cu o singură excepţie: pe 25 mai 2014, data la care au fost şi europarlamentarele, au fost organizate alegeri parlamentare parţiale în trei colegii senatoriale şi patru de deputaţi. De atunci, intensificarea activităţii DNA şi ANI a subţiat continuu numărul de aleşi, astfel că acum sunt şapte mandate de senator vacante şi 24 la Camera Deputaţilor. Dacă luăm în calcul norma de reprezentare rezultată la alegerile din 2012, rezultă că 1.265.000 de români nu au un deputat care să-i reprezinte, iar 961.000 nu au un senator ales.

Ce ar schimba alegerile
Argumentul că oricum sunt colegii cu doi reprezentanţi este valabil doar parţial. De exemplu, locuitorii a două co-legii de deputat din Bucureşti au venit degeaba la alegeri întrucât acum nu-i mai repre-zintă nimeni. Guvernul a in-vocat faptul că este în discuţie o nouă legislaţie electorală ce ar trebui luată în calcul la ale-gerile parţiale, apoi a spus că oricum nu mai este mult timp până la alegerile la termen, de parcă amânarea nu i-ar putea fi imputată. Pe de altă parte, PNL l-a acuzat pe Victor Ponta că nu respectă legea, însă flutu¬rarea legii nu este dezintere¬sată. Majoritatea mandatelor vacante aparţineau puterii, iar un succes al opoziţiei în ale-gerile parţiale ar slăbi majori¬tatea parlamentară pe care se bazează Guvernul Ponta.

Trofeele DNA și ANI
Spre deosebire de legislatura 2008-2012, când vacantarea se făcea, de obicei, prin deces sau demisie în vederea ocupării altor funcţii, din 2012 majoritatea vacantărilor s-au făcut pentru condamnări definitive la închisoare, încălcarea regimului incompatibilităţilor sau demisii provocate tot de probleme de natură penală. De exemplu, au ajuns la închisoare deputaţii Relu Fenechiu, Gigi Becali, Miron Mitrea, Monica Iacob-Ridzi şi senatorii Dan Voiculescu şi Sorin Roşca Stănescu. Fostul premier Petre Roman şi senatorul Mora Akos se află printre cei care şi-au pierdut mandatele în urma rapoartelor ANI. Viorel Hrebenciuc şi Iosif Secăşan au demisionat imediat după ce au fost acuzaţi de fapte de corupţie, fără a aştepta decizia definitivă a instanţei.