Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actualul Parlament va rămâne în istorie drept Legislativul care a dus sfidarea la rang de artă. În cei patru ani de mandat, aleşii şi-au votat pensii speciale, au încercat să-şi voteze o superimunitate în „Marţea Neagră”, au decis alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin şi i-au scăpat de Justiţie pe mulţi dintre cei anchetaţi din cauza corupţiei.
Actuala legislatură va intra în legendă prin câteva episoade controversate petrecute de-a lungul celor patru ani de mandat. „Marţea neagră” va rămâne probabil eticheta care ne va aminti peste ani de Parlamentul 2012-2016, ajuns pe final de mandat la o cotă dramatică de 10% la capitolul încredere în rândul românilor. Scenariul care a dus la Marţea Neagră a debutat pe 9 decembrie 2013, într-o zi de luni, cu două şedinţe ale aceleiaşi Comisii juridice, derulate în paralel. În cea oficială se discuta Legea lobby-ului, în timp ce o a doua comisie dezbătea şi aproba pe şest Legea amnistiei şi modificări importante ale Codului Penal prin care se acorda o superimunitate demnitarilor. Actualul Parlament a adoptat cu surle şi trâmbiţe şi un simulacru al legii votului prin corespondenţă, eliminând posibilitatea înscrierii online în Registrul Electoral. Tot actualii aleşi au decis ca primarii să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, împotriva oricăror cutume democratice. Aleşii şi-au asigurat şi o bătrâneţe liniştită, acordându-şi pensii speciale, printr-o lege intrată în vigoare de la 1 augus 2016. Odată cu apropierea alegerilor, parlamentarii au dat drumul unui adevărat dezmăţ al pomenilor electorale, votând creşteri de salarii pentru diverse categorii sociale. La capitolul Justiţie, Parlamentul ales în 2012 va intra în istorie printr-o invenţie unică în lume. A fost legislatura în care mirul de la muntele Athos i-a salvat pe aleşii anchetaţi pentru corupţie. În cei de 27 de ani de după Revoluție, Parlamentul României a primit 57 de cereri de ridicare a imunității. Doar 49 dintre acestea au ajuns la vot, restul de 12 fiind cazuri în care parlamentarul și a dat demisia sau mandatul a expirat. Dintre cele 57 de cereri, nu mai puțin de 39 s-au înregistat în ciclul legislativ care se încheie, Parlamentul votând asupra a 36 dintre ele: 58% au fost aprobate. Printre cei salvaţi de anchetele procurorilor se numără fostul premier Victor Ponta, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean sau deputatul Sebastian Ghiţă.
Eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcţionar public, care are o răspundere extraordinară şi un cetăţean normal, fie el muncitor, inginer, medic, şamd. - Marius Manolache, deputat
