PNL a fost ţinta unor infiltrări şi manevre politice în folosul lui Traian Băsescu, în mişcările de acum din partid, fiind folosite persoanele ataşate, “trimise cadou” de şeful statului. În timp, PNL şi-a schimbat treptat structurile de bază, filonul liberal, prin “infuziile” unor grupuri care serveau mişcările programate. Principalul desant a fost paraşutat în PNL prin disidenţii care, surprinzător, s-au retras din PDL într-un moment de cumpănă: în perioada 2012-2013, după căderea guvernelor Boc şi Ungureanu şi celebrul adio spus de Băsescu democrat-liberalilor lui Vasile Blaga. Dacă până la aceste momente, intrările în PNL dinspre PDL au fost sporadice – cazul lui Aristotel Căncescu de la Braşov – sau PNŢCD – Mihăiţă Calimente, la Arad, venirea grupării lui Sorin Frunzăverde din Caraş-Severin şi a lui Mihai Stănişoară de la Mehedinţi a apăsat pe pedala reorientării liberalilor către popularii europeni şi ruperea de USL.
Frunzăverde şi Stănişoară intră în scenă
Fost prim-vicepreşedinte al PDL, parlamentar şi ocupant de-a lungul timpului al mai multor portofolii ministeriale, inclusiv la Apărare, Sorin Frunzăverde a trecut la PNL în martie 2012, după demisia lui Emil Boc din fruntea Guvernului şi cu o lună înaintea demiterii Guvernului Ungureanu. Aparent plecat din partid în urma unui conflict cu Elena Udrea, Frunzăverde a candidat din partea USL la alegerile locale din iunie 2012 şi a câştigat un nou mandat de preşedinte al CJ Caraş, iar în PNL a primit funcţia de vicepreşedinte. În noiembrie 2012, înregistra la OSIM, în nume propriu, prin intermediul unui cabinet de avocatură, marca “Partidul Naţional Popular Liberal”. De altfel, Frunzăverde este levierul pentru săltarea PNL în PPE, fiind cel care shimbă ideologiile peste noapte. A făcut-o pentru PD în 2006, iar acum pentru PNL.
Şi el fost prim-vicepreşedinte al PDL, parlamentar, ministru al Apărării şi consilier prezidenţial, Mihai Stănişoară s-a înscris în PNL în martie 2013, primind funcţia de vicepreşedinte al PNL şi cea de preşedinte al Comisiei pentru Siguranţă Naţională. Cât a stat la Cotroceni, Frunzăverde a fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, fiind considerat omul de legătură cu “structurile de informaţii” pe baza experienţei acumulate la Administraţia Prezidenţială. Trecerea celor doi la PNL a făcut vâlvă la momentul respectiv având în vedere vechimea lor în PDL, iar a lui Stănişoară cu atât mai mult cu cât îl etichetase pe Crin Antonescu “domnul Goe al politicii româneşti”, care a făcut “praf ideea de liberal şi liberalism”.
Lovitura pe care Traian Băsescu a pregătit-o însă cu migală se numeşte Klaus Iohannis. Edilul Sibiului a intrat în PNL la 20 februarie 2013, pentru ca trei zile mai târziu să fie ales de congres prim-vicepreşedinte al partidului. El a fost “extras” din alianţa cu PSD cu care a câştigat funcţia de primar al Sibiului în 2004, iar la prezidenţialele din toamna aceluiaşi an juca deja cu Traian Băsescu, sprijinindu-l în cursa pentru Cotroceni. Mai târziu, relaţiile dintre cei doi aveau să se întărească, devenind personale, iar momentul s-a numit Sibiu, Capitală europeană culturală 2007. În acelaşi an, Băsescu l-a decorat pe Iohannis cu Ordinul Naţional “Steaua României”, iar doi ani mai târziu, la europarlamentarele din 2009, a susţinut din umbră candidatura Elenei Băsescu la europarlamentare, într-un colegiu perfect eligibil, pregătit chiar la Sibiu. Mai mult, în campania electorală pentru prezidenţialele din 2009, aflat la un miting organizat la Sibiu, Băsescu a declarat, în faţa a peste 30.000 de simpatizanţi: “Îi mulţumesc Sibiului şi primarului Klaus Johannis pentru că ne-a găzduit, le mulţumesc celor de la PNŢCD pentru că sunt alături de noi astăzi aici, şi îi mulţumesc şi regelui Florin Cioabă pentru sprijin!”. Chiar dacă, în octombrie 2009, când a fost propus premier din partea PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi, Iohannis nu a fost acceptat de prietenul Băsescu, dar acum, după 5 ani, Iohannis revine în prim-plan pentru o funcţie şi mai înaltă, fiind vehiculat ca posibil candidat la Preşedinţie. În plus, făcând anumite jocuri, Iohannis i-a luat locul şi lui Crin Antonescu în fruntea PNL.
Propulsat de “structuri” spre Cotroceni
Aceste mişcări confirmă spusele premierului Ponta că sunt “structuri” care îl vor pe Klaus Iohannis preşedinte, în locul său sau al lui Crin Antonescu. “Nu doar că am informaţii, că prin natura funcţiei am acces la lucruri care se întâmplă în spatele scenei, dar de la ruperea USL (…) toate aceste decizii au fost luate în spatele scenei şi asta denotă faptul că dl Antonescu este victimă, a fost manipulat, intoxicat. În laboratoare se testează tot felul de persoane. Eu nu sunt bun pentru anumite structuri pentru preşedinte că sunt premier şi preşedintele unui mare partid”, a declarat Ponta, susţinând că Traian Băsescu este “categoric” implicat. De altfel, la începutul acestui an, Băsescu l-a susţinut pe Iohannis când a fost propus de PNL vicepremier şi ministru de Interne. “Klaus Iohannis este un câştig pentru Guvern”, “este experimentat cu administraţia”, îl lăuda Băsescu pe edilul Sibiului, dându-i şi un sfat: “să aibă grijă cum le aranjează cu incompatibilitatea”. PSD nu l-a acceptat pe Iohannis, iar din acest motiv Crin Antonescu a luat decizia să scoată PNL din USL şi să iasă de la guvernare.
Cu alte cuvinte, acum a venit marele moment pentru Calul troian, trimis cadou PNL, acum un an. Atunci, Iohannis a fost o surpriză chiar şi pentru conducerea PNL, unde a fost adus de Crin Antonescu şi impus prim-vicepreşedinte, deşi nu avea vechimea necesară în partid pentru a accede la o asemenea funcţie. Ca în epopeea antică, aceşti cai troieni au ieşit la comandă pentru a schimba cursul politic al PNL. În doar o săptămână, PNL a fost mutat de la ALDE la PPE, Crin Antonescu a fost eliminat atât de la şefia PNL, cât şi din cursa prezidenţială. Cu aceeaşi viteză, Klaus Iohannis i-a luat locul şi e deja văzut omul providenţial pentru dreapta din România, crescând în sondaje ca voinicul din poveste.