Moţiunea de cenzură rămâne cum nu s-a stabilit

Racolarea unor deputaţi PSD de către Victor Ponta pentru Partidul Pro România a dat speranţe opoziţiei că ar avea şanse o moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Viorica Dăncilă, însă bucuria a fost de scurtă durată întrucât dezertările de la PSD s-au oprit, iar coaliţia guvernamentală a ripostat racolând, la rândul său, parlamentari ai opoziţiei. În plus, UDMR nu dă semne că ar fi dispusă să renunţe la colaborarea cu PSD.

Deocamdată negocierile anunţate de către PNL şi USR sunt într-un stadiu incipient, mai ales că cele două partide iniţiatoare încă nu au un text al moţiunii pe care să-l prezinte eventualilor parteneri şi nicio dată stabilită pentru depunerea documentului. „Textul va fi redactat în zilele următoare. Nu vă pot da acum o dată certă, mai ales că prioritatea acum este reacţia la decizia Curţii Constituţionale ( privind revocarea şefei DNA – n.red.)”, a declarat, pentru Jurnalul, preşedintele USR Dan Barna, precizând însă că cele două partide nu vor amâna moţiunea de cenzură pentru următoarea sesiune. Potrivit acestuia, au avut loc discuţii cu membrii grupurilor parlamentare ale PMP care, „în principiu”, s-au declarat dispuşi să susţină demersul. Lucrurile se complică însă în cazul UDMR care, conform spuselor lui Barna, au spus că „se mai gândesc”. Liderul deputaţilor UDMR, Korodi Attila, a precizat că nu a venit până acum o solicitare din partea PNL şi USR pentru discuţii la nivelul grupurilor legate de o eventuală susţinere a moţiunii. Totuşi, Korodi nu a exclus ca parlamentari ai UDMR să fi fost abordaţi indivudual, în discuţii informale legate de acest subiect. Faţă de moţiunea de cenzură din legislatura anterioară, rământe neschimbat obstacolul principal pentru ca maghiarii din Parlament să se alăture opoziţiei, anume relaţiile foarte reci dintre UDMR şi PNL, situaţie care persistă de mai mulţi ani. „Faţă de problemele care au cauzat această răcire a relaţiilor cu PNL, nu vedem semne care să ducă la o normalizare a raporturilor”, a declarat Korodi pentru Jurnalul, menţionând modul cum au votat liberalii la proiecte iniţiate de Uniune, precum şi atacarea de către PNL a unor legi la Curtea Constituţională, inclusiv cea privind înfiinţarea Liceului romano-catolic de la Târgu-Mureş, subiect foarte sensibil pentru UDMR, Korodi acuzând „percepţia PNL asupra unor necesităţi juste ale comunităţii maghiare”. Chiar şi în aceste circumstanţe sumbre, PNL mizează pe faptul că şi un eventual eşec al moţiunii ar putea fi transformat într-o victorie de imagine. Astfel, Ludovic Orban a anunţat, ieri, că va mobiliza membrii de partid pentru manifestaţii de susţinere a moţiunii. „Cu siguranţă vom face apel către toţi cetăţenii români care s-au săturat de PSD şi care îşi dau seama că PSD îşi bate joc de România şi compromite şansele fiecărui român de a trăi mai bine, îi vom chema la acţiunile de protest alături de membrii şi simpatizanţii noştri. (...) Noi nu facem miting în Piaţa Victoriei ca să protestăm împotriva abuzurilor, care principala sursă a abuzurilor este chiar Guvernul de lângă Piaţa Victoriei”, a declarat Ludovic Orban.

Măsuri de consolidare a în Parlament a luat şi ALDE, partid care a anunţat, ieri, că i s-au raliat deputaţii Mihai Doru Oprişcan şi Ioan Tabugan. Oprişcan a demisionat, în martie, din PNL în urma unor disensiuni cu conducerea organizaţiei din Mureş, iar Tabugan a demisionat din PMP în urmă cu câteva zile.

Scenariu cu repetiţie

Precedenta moţiune de cenzură a fost respinsă în plenul Parlamentului pe 23 noiembrie 2017, ţinta fiind atunci guvernul Tudose. Ca şi acum, PNL şi USR au fost partidele iniţiatoare, cărora li s-au raliat parlamentarii PMP. UDMR a refuzat să susţină demersul, invocând relaţiile tensionate cu PNL şi faptul că semnatarii moţiunii nu au prezentat la o alternativă la guvernarea actuală. Argumentul a fost reluat recent de Kelemen Hunor care a spus că România nu este un birt pe care să-l poţi închide pentru o săptămână, până se găseşte soluţia de guvernare după o eventuală demitere a actualului cabinet.

Matematică nefavorabilă

Calculele arată că, în lipsa unor dezertări de proporţii din rândurile PSD şi ALDE, şansele moţiunii de cenzură sunt aproape inexistente. În momentul de faţă, cele două partide de guvernământ au 167 de deputaţi, adică mai bine de jumătate din membrii Camerei. La Senat, majoritatea este şi mai solidă, de 79 de senatori din 139. Acestora li se adaugă parlamentarii lui Kelemen Hunor (foto) care, chiar şi în eventualitatea în care nu vor vota împotriva moţiunii de cenzură, este foarte puţin probabil să voteze în favoarea ei. De asemenea, mai sunt cei 17 deputaţi aparţinând minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară care, în mod tradiţional, au tendinţa de a sprijini majoritatea parlamentară existentă.