Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimii patru ani, războiul rece dintre DNA şi Parlamentul României a fost subiectul aproape zilnic de pe buzele românilor. Dacă senatorii şi deputaţii acuză fără excepţie dosarele politice făcute la comandă, procurorii se lovesc în fiecare caz de imunitatea parlamentarilor. Cu mai puţin de trei luni rămase până la alegerile pentru un nou Legislativ, marile partide au transformat imunitatea în temă de campanie şi promit că vor elimina protecţia aleşilor din practica parlamentară.
În pragul campaniei electorale, PSD şi PNL au lansat public ideea renunţării la imunitatea parlamentară. Liderul PSD Liviu Dragnea a propus primul abolirea imunităţii, imediat după votul Senatului în cazul lui Gabriel Oprea, iar vicepreşedintele PSD Ecaterina Andronescu a anunţat duminica trecută că social-democraţii pregătesc deja un proiect de modificare a Constituţiei în acest sens. “Dacă vreodată în ţara asta vom reuşi să ajungem la modificarea Constituţiei, eu o să propun eliminarea imunităţilor pentru toată lumea, inclusiv pentru preşedintele României. Ori toată lumea e sub lege, adică nimeni nu e deasupra legii, ori adoptăm şi alte modele care sunt în alte ţări”, a propus şeful PSD. Până ca o astfel de propunere să devină realitate este însă cale lungă, în condiţiile în care modificarea Constituţiei se poate face doar în urma unui Referendum la scară naţională.
Liberalii ameninţă cu demisia
Liberalii forţează şi ei schimbarea procedurii parlamentare pentru ridicarea imunităţilor. Liderii PNL şi-ar dori ca toate solicitările procurorilor privind urmărirea penală, reţinerea sau arestarea preventivă a senatorilor şi deputaţilor să fie votate în Parlament în cel mult 48 de ore. Pentru ca asta să se întâmple ar fi însă nevoie de modificarea Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, lucru puţin probabil având în vedere că din luna noiembrie Legislativul intră în campania pentru alegerile parlamentare. Liberalii au stabilit însă termentul de 5 octombrie ca dată limită pentru modificarea Regulamentelor din Senat şi Camera Deputaţilor. În caz contrar, PNL ameninţă cu greva parlamentară şi ia în calcul demisia în bloc a senatorilor şi deputaţilor liberali.
50 de cereri în patru ani
Din decembrie 2012 şi până azi, DNA a trimis Parlamentului nu mai puţin de 50 de cereri de urmărire penală, reţinere sau arestare preventivă pe numele a 21 de deputaţi şi 10 senatori, jumătate dintre acestea fiind depuse în 2014 şi 2015, perioada de maximă amploare în lupta anti-corupţie. În cazul unora dintre aleşi au fost formulate însă mai multe solicitări, recordul nedorit aparţinându-i Elenei Udrea, cu zece astfel de cereri. “Cred că DNA ar trebui să înfiinţeze secţia de urmărire penală a Elenei Udrea. Este evident că sunt o persoană persecutată şi mă consider o ţintă”, se plângea Udrea în octombrie 2015.
Scăpat la votul din Senat pentru încuviinţarea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, Gabriel Oprea a ajuns şi el la trei cereri venite din partea procurorilor, primele două fiind aprobate în plen în luna februarie. “Votul nu a fost unul politic, nu a fost nici împotriva Justiției, nici în favoarea mea, ci pur și simplu împotriva unei nedreptăți. Justiția nu se face în Parlament, dar cu siguranță nu se face nici în stradă”, a reacţionat Oprea zilele trecute. Paradoxal, balanţa înclină totuşi în favoarea cererilor venite din partea Justiţiei. Din totalul de 50 de solicitări ale procurorilor, 30 au fost admise şi 20 respinse. Există însă senatori şi deputaţi care pot dormi liniştiţi la adăpostul voturilor din trecut pentru păstrarea imunităţii. Nu mai puţin de 12 dintre aleşii poporului au scăpat în timpul actualului mandat de solicitările procurorilor. Majoritate sunt nume grele din politica românească precum Victor Ponta, Sebastian Ghiţă, Titus Corlăţean sau Varujan Vosganian. “Care este scopul presiunii? Instaurarea fricii prin hărţuire şi folosirea arestării ca instrument de tortură pentru a obţine noi denunţuri. Toată societatea românească pare astăzi paralizată de frică”, acuza deputatul PRU Sebastian Ghiţă, unul dintre “preferaţii” procurorilor, în luna martie.
