Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Demisia lui Victor Ponta lasă deschise mai multe scenarii privind compoziția politică a noului Executiv. Configuraţia alianţelor din interiorul Parlamentului este complicată de calculele pe care şi le face preşedintele Iohannis.
În această situaţie, Klaus Iohannis are dreptul constituţi¬onal de a nominaliza pe cine pofteşte ca viitor prim-ministru, rămânând de văzut dacă Parla¬mentul va accepta să dea votul de încredere. Un scenariu foarte probabil este ca actuala coaliţie parlamentară să-şi menţină soli¬ditatea şi să propună un premier nou. „Vom merge cu o propunere de prim-ministru, care sperăm să fie acceptată şi care să poată întruni susţinere în Parlament. Vom face o propunere care să ţină cont de evoluţia şi dinamica din societate”, a spus Dragnea precizând că PSD vrea să rămână la guvernare chiar dacă viitorul premier ar putea să nu fie membru de partid. Perspec¬tiva intrării în opoziţie în an electoral, fără posibilitatea acce¬sului la resursele guvernamen¬tale, ar putea fi suficientă pentru parlamentarii din actuala coaliţie să voteze pentru noul guvern al PSD.
Dilemele Opoziției
Deocamdată, nici unul dintre actorii politici nu a invocat un guvern de uniune naţională şi este uşor de explicat de ce. Un astfel de guvern a fost primul cabinet Boc din 2008-2009, în prag de alegeri prezidenţiale, când PSD şi PDL, deşi formal aliaţi, s-au înjurat cu sârg până când ruptura a devenit oficială. Al treilea scenariu e preluarea guvernării de către liberali, în cazul în care Iohannis l-ar propune pe Cătălin Predoiu ca premier. Presupune ca PNL să se afle în postura avantajoasă a organizării alegerilor, dar şi uzura inerentă guvernării chiar în perioada dinaintea alegerilor parlamentare. În plus, protestele de stradă, chiar dacă arată nemulţumirea faţă de guver¬narea PSD, nu presupune automat că românilor le-ar fi liberalii cu mult mai simpatici. Mai ales, că aripa pedelistă a partidului e ocupată acum să dea cu subsemnatul la DNA. După Vasile Blaga şi Ioan Ol-tean, ieri a fost audiată şi Anca Boagiu în ce priveşte modul în care PDL şi-a finanţat campa¬niile electorale. Plus că o guver¬nare PNL ar presupune alianţe politice stranii. Dacă ar fi nor-mală cooptarea UDMR la guver¬nare, liberalii nu ar putea să explice convingător electoratului propriu alianţele cu ALDE sau, mai grav, UNPR. În acest con-text, anunţul prin care Alina Gorghiu a cerut alegeri antici¬pate echivalează cu refuzul guver¬nării, mai puţin cu nerăbdarea de a da cu ochii de electoratul care, în acest moment, este revoltat împotriva întregii clasei politice.
Până acum, co-aliţia guverna¬mentală nu a dat semne că s-ar f isura, liderii P S D - A L D E - UNPR susţinând împreună că vor să continue gu-vernarea până la scrutinul de anul viitor, dar cu un alt premier
Fumigena alegerilor anticipate
Constituţia face ca alegerile anticipate să fie aproape impo¬sibil de organizat. Pentru asta, ar trebui ca Parlamentul să refuze două propuneri ale preşedintelui pentru funcţia de premier, acesta fiind singurul caz în care Legislativul poate fi dizolvat. Este însă improbabil ca parlamentarii să-şi scurteze de bunăvoie mandatul cu un an şi să se pună pe alergat după finanţarea campaniei, chiar şi în cazul în care liderii partidelor s-ar pune de acord să devanseze alegerile.
„Credem că azi cel mai rezonabil şi mai echilibrat lucru şi care vine în aşteptarea solicitărilor societăţii civile nu e altceva decât soluţia alegerilor anticipate printr-un acord politic.”
Alina Gorghiu, copreşedinte PNL
