Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este ţara europeană cea mai predispusă unui curent populist-autoritar, relevă un studiu desfăşurat de YouGov şi Universitatea din Essex în luna septembrie. Datele obţinute arată îngrijorător pentru peisajul politic românesc. 82% dintre români împărtăşesc opinii populiste şi autoritare, indiferent de simpatiile politice autohtone. Norocul nostru este că până astăzi niciunul dintre liderii politici nu a reuşit să capteze electoratul cu o retorică inspirată de Donald Trump, Nigel Farage sau Marine Le Pen.
"Populismul autoritar" este un curent aflat în plină expanisune în rândul alegătorilor din Europa și ar putea defini fenomenul politic în următorii zece ani. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, alegerea lui Donald Trump la Casa Albă sau avântul unor formaţiuni de extremă dreapta ca Frontul Naţional (în Franţa) şi AfD (Alternativa pentru Germania) – sunt consecinţe directe ale aceleiaşi “maladii”. Cei care împărtăşesc opinii populiste şi autoritare prezintă, în fapt, aceleaşi simptome. Nutresc sentimente anti-imigraţie, tratează cu cinism drepturile omului, au o poziţie radicală anti-UE şi se declară împotriva establishment-ului politic. O astfel de retorică a sedus sute de milioane de alegători şi a făcut posibil succesul unor politicieni ca Donald Trump, Nigel Farage (UKIP) sau Marine Le Pen, atunci când nimeni nu le dădea vreo şansă. Fenomenul de masă i-a făcut pe politologii din întreaga lume să atragă atenţia că viaţa politică se schimbă radical sub ochi noştri, iar conflictul dintre elitele politice şi populiştii autoritari (cetăţenii împotriva establishment-ului) a luat locul tradiţionalei bătălii dintre “dreapta” şi “stânga” politică.
Suntem unici pe continent
În tot acest peisaj, un profesor de ştiinţe politice de la Universitatea din Essex, David Sanders, a demarat alături de YouGov (centrul de cercetare pentru politici publice al Universităţii din Cambridge) un studiu menit să descopere structura peisajului politic în 12 ţări europene, printre care şi România. Iar rezultatele obţinute ar trebui să-i pună serios pe gânduri pe liderii politici de la Bucureşti, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia (n.r. - Victor Ponta, Sebastian Ghiţă, Bogdan Diaconu, Marian Munteanu) s-au raliat curentului care face ravagii în Europa şi peste Ocean. Studiul britanicilor a arătat că în opt dintre cele douăsprezece ţări, aproape jumătate dintre alegători, dacă nu mai mult, au opinii autoritare şi populiste. Însă cazul României este unul simptomatic şi de-a dreptul îngrijorător. Ţara noastră este prima în topul populismului european, în condiţiile în care 82% dintre românii chestionaţi împărtăşesc viziuni populiste şi autoritare (desconsideră drepturile omului, sunt împotriva imigraţiei şi se opun establishmentului politic). Cercetările au descoperit însă şi o particularitate proprie alegătorului român. Dacă în majoritatea ţărilor, viziunea populistă a cetăţenilor este corelată cu sentimente profunde anti-UE, în România, în ciuda procentului covârşitor al populiştilor, toate categoriile electorale s-au declarat în favoarea Uniunii Europene, indiferent că au simpatii de dreapta sau de stânga. Chiar şi aşa, procentul românilor care rezonează la discursul populist autoritar surclasează net ţările în care formaţiunile ultra-naţionaliste se află în plină ascensiune (Franţa, Germania, Olanda, Marea Britanie).
