Europarlamentarul Laszlo Tokes, susţinător al lui Klaus Iohannis în cursa prezidenţială, foloseşte ocazia aniversării căderii Zidului Berlinului pentru a ataca Guvernul Ponta şi aliaţii săi, inclusiv UDMR, şi pentru a îndemna la votarea candidatului ACL la scrutinul de duminică. Iar de aici la “of”-ul său, Ţinutul Secuiesc, nu mai e decât un pas. “Este regretabil, că datorită politicii de dezbinare generată de puterea majoritară şi partenerul său de coaliţie complice, chiar şi comunitatea maghiară din Transilvania a devenit grav divizată. În această situaţie nefericită am putea acorda sprijin mai mare forţelor democratice din România doar dacă UDMR-ul şi-ar revizui decizia şi s-ar alia cu forţele civice maghiare, asigurând astfel alinierea unitară pe lângă sprijinitorii lui Klaus Iohannis în turul doi al alegeri prezidenţiale. Harta electorală a Transilvaniei este completă doar cu Ţinutul Secuiesc. Electoratul maghiar din Ţinutul Secuiesc şi dinafara lui, reprezentând în total cca un milion de voturi, ar putea avea o influenţă decisivă în turul doi din 16 noiembrie a. c. Am putea înclina din nou balanţa! Succesul nostru dorit în aceste alegeri ar constitui şi un punct de plecare potrivit spre alianţa şi consensul maghiar demult râvnit”, susţine Laszlo Tokes într-o declaraţie de presă transmisă de la Bruxelles.
DECLARAŢIE
în legătură cu alegerile prezidenţiale
Comemorăm astăzi în Parlamentul European a douăzeci şi cincea aniversare a demolării zidului de la Berlin. Cu prilejul acestei aniversări, preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz –printre altele – declara, că „în Europa au apărut extremiştii, care vor să ridice ziduri noi pe continent”.
Adevărul în schimb este că ne ameninţă nu atât de mult pericolul „noilor ziduri”, ci faptul că „vechile ziduri” n-au căzut odată cu zidul de la Berlin, încă dăinuie pe continentul nostru. Preşedintele socialist al Parlamentului European ar trebui să fie îngrijorat mai degrabă de faptul – spre exemplu – că în România, la douăzeci şi cinci de ani de la căderea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, propriii lui tovarăşi, postcomuniştii conduşi de Victor Ponta fac eforturi disperate pentru resuscitarea comunismului naţionalist defunct, şi prin acapararea scaunului de șef de vor concentrarea totală a puterii.
Demonstraţiile antiguvernamentale recente de la Cluj, Timişoara şi Bucureşti dovedesc cât se poate de clar că susţinătorii democraţiei din România s-au săturat de regimul contrarevoluţionar Ponta. La a douăzeci şi cincea aniversare a revoluţiei române din 1989 au exprimat deasemenea că „Transilvania nu-l vrea pe Ponta”.
În atmosfera încinsă al campaniei electorale, unul din conducătorii partidului maghiar din coaliţia guvernamentală de la Bucureşti a ajuns să afirme, că „după era Băsescu în România va începe o epocă nouă” (sic !). Faţă de această afirmaţie, harta electorală a ţării ne arată exact inversul. În prima etapă a alegerilor prezidenţiale, „Ardealul a devenit albastru – aici ieșind învingător Klaus Iohannis –, regatul vechi rămânând roşu, iar această seceră roşie împrejmuiește Ardealul” (citat din presă). „Secera roşie” a vechiului regim eşuat, în jurul gâtului Ardealului: este înseşi restaurarea comunistă.
Alianţa electorală obscură a PSD, UNPR, PRM şi PPDD, respectiv a lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, Corneliu Vadim Tudor, Dan Diaconescu şi Teodor Meleşcanu, exprimă acelaşi lucru.
Cu alegerea noului preşedinte deci nu numai că nu începe o „nouă epocă”, dar există până şi pericolul ca ”partidul socialist maghiar” din Transilvania, adică UDMR-ul să dea un ajutor substanţial la revenirea în România a „epocii vechi” al național-comunismului.
Prin declaraţia oportunistă de săptămâna trecută în care îndeamnă maghiarii să voteze potrivit „conştiinţei” lor, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR parcă ar anticipa victoria electorală a lui Victor Ponta, deși ”tacticos”, în dorinţa de a nu se opune nici partenerului său de coaliţie, nici electoratului maghiar, a evitat să opteze pentru vreunul din cei doi candidaţi. Dar prin aceasta – în mod vizibil – demobilizează electoratul de naționalitate maghiară, mai ales că în timp ce îl dezaprobă pe Klaus Johannis, are numai cuvinte de laudă la adresa lui Victor Ponta şi a partidului socialist al acestuia. Face asta în ciuda atașamentului față de Partidul Popular European și de valorilor europene, în ciuda fotomontajelor publicitare electorale (în carea strânge mâna cu premierul Orban Viktor), în timp ce Joseph Daul, preşedintele PPE face apel la Bucureşti pentru sprijinirea lui Klaus Johannis.
Statul major al UDMR, adeptul puterii centralizate, uită că şi politica are dimensiune morală, că şi cinstea este o valoare europeană. Conducătorii uniunii, îndepărtaţi de electoratul lor, uită în mod condamnabil şi de interesele naţionale ale maghiarilor din Transilvania.
Noi, maghiarii din Transilvania însă cu siguranţă suntem de partea acelor manifestanţi români şi maghiari, care declară, că: „Transilvania poate salva România!”
Nu putem fi de acord cu candidatul roşu, care instigă alegătorii români împotriva minorităţilor naţionale din ţară, susţinând că „Iohannis este sprijinit doar de candidatul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilagyi Zsolt, care vrea să rupă Transilvania de România!” (sic !)
După degringolada politică a UDMR-lui ar fi fost mai degrabă un gest demn dacă ei, „responsabilii” uniunii și-ar fi prezentat demisia, nu cei ai PPMT-lui.
Este regretabil, că datorită politicii de dezbinare generată de puterea majoritară şi partenerul său de coaliţie complice, chiar şi comunitatea maghiară din Transilvania a devenit grav divizată. În această situaţie nefericită am putea acorda sprijin mai mare forţelor democratice din România doar dacă UDMR-ul şi-ar revizui decizia şi s-ar alia cu forţele civice maghiare, asigurând astfel alinierea unitară pe lângă sprijinitorii lui Klaus Iohannis în turul doi al alegeri prezidenţiale.
Harta electorală a Transilvaniei este completă doar cu Ţinutul Secuiesc. Electoratul maghiar din Ţinutul Secuiesc şi dinafara lui, reprezentând în total cca un milion de voturi, ar putea avea o influenţă decisivă în turul doi din 16 noiembrie a. c. Am putea înclina din nou balanța!
Succesul nostru dorit în aceste alegeri ar constitui şi un punct de plecare potrivit spre alianța și consensul maghiar demult râvnit.
Bruxelles, 12 noiembrie 2014
Tőkés László
europarlamentar,
preşedintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania