1 martie 2008

• Mărţişorul • Este ziua 61 a anului • Au mai rămas 305 zile

• Mărţişorul

• Este ziua 61 a anului

• Au mai rămas 305 zile

Soarele:

Răsare la 6:53

Apune la 18:04

Luna:

Răsare la 3:04

Apune la 11:08

Lună nouă:

7 martie

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 martie

Lună plină:

21 martie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

30 martie

Sărbătoare creştină

În această zi este prăznuită Sfânta Domnina, care se trăgea din părinţi binecredincioşi şi bogaţi. Încă din copilărie s-a dedat nevoinţelor pustniceşti şi înfrânării tuturor pornirilor trupului. Făcându-şi o colibă lângă grădina maicii sale, a petrecut zi şi noapte în ea, udându-şi cu lacrimi neîncetat nu numai obrajii, ci şi veşmintele ei cele din păr, căci de o astfel de îmbrăcăminte se slujea. Şi a suferit toată osteneala aceasta a postului, cu toate că avea trup firav. Şi astfel petrecându-şi viaţa, s-a mutat la Domnul. 

Calendar creştin-ortodox

Cuvioasa Muceniţă Evdochia; Cuvioasa Domnina; Sfânta Muceniţă Antonina (Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă) (astăzi); Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot; Sfinţii Mucenici Isihie şi Nestor (mâine)

Calendar romano-catolic

Sf. Albin, episcop (astăzi); Sfântul Simpliciu (mâine)

Calendar greco-catolic

Sfânta muceniţă Eudochia; Pomenirea tuturor morţilor (astăzi); Sfântul Mucenic Teodot, episcop Cirenei (mâine)

Proverbul zilei:

“Omul nu fuge de colac, ci de ciomag”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întâmplat azi

În România

Sâmbătă, 1 martie

1880 – Alexandru C. Plagino, în misiune specială la Madrid, notifică regelui Alfons al XII-lea independenţa României.

Duminică, 2 martie

1870 – Apare la Bucureşti  publicaţia periodică ştiinţifică şi culturală Columna lui Traian, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu; iniţial, cu o atitudine politică antimonarhică şi anticosmopolită, se orientează ulterior spre istorie şi filologie.

În lume

Sâmbătă, 1 martie

2002 – Începe “Operaţiunea Ana­conda” în estul Afganistanului.

1919 – A avut loc la Moscova prima Conferinţă internaţională a partidelor şi organizaţiilor comuniste;

1969 – A avut loc primul zbor-test al supersonicului franco-britanic de călători Concorde 001, care va depăşi viteza sunetului la 1 octombrie 1969, când a avut loc cel de-al doilea zbor.

Născuţi la 1 martie

1810 – Frédéric Chopin, compozitor şi pianist (m. 1849); 

1931 – Elisabeta Bostan, regizor, scenarist.

Născuţi la 2 martie

1932 – Petre Ghelmez, scriitor (m. 2001);

1962 – Jon Bon Jovi, artist.

Click istoric

La 1 martie 1867 a apărut la Iaşi, apoi la Bucureşti revista  Convorbiri literare, editată de Societatea “Junimea”. Primul director al revistei a fost Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi Convorbiri literare a fost condusă de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi cultu­rale româneşti. Revista a exercitat o puternică influenţă asupra mişcării literare din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Printre colaboratori s-au numărat: I.Al. Brătescu-Voineşti, P.P. Ne­gulescu, C. Rădulescu Motru, Gr. Antipa, V. Babeş, A.D. Xenopol, V. Conta, Duiliu Zamfirescu, George Coşbuc, Al. Vlahuţă, N. Iorga ş.a.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Mărţişorul este funia anului, care adună şi împleteşte zilele, săptămânile şi lunile în şnurul bicolor simbolizând iarna şi vara, făcut cadou la 1 Martie, Ziua Dochiei, străvechi început de an agrar. La începutul secolului trecut, mărţişorul era primit de la părinţi de copii, fete şi băieţi înainte de răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei de 1 martie. Şnurul mărţişorului, de care se agăţa o monedă metalică, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gât. Mărţişorul se purta până la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau până la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi, când se agăţa pe ramurile înflorite. Purtătorii mărţişorului credeau că nu vor fi pârliţi de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile, plăcuţi şi drăgăstoşi, bogaţi şi norocoşi, feriţi de boli şi de deochi. După unele informaţii, mărţişorul se confecţiona din două fire ră­sucite de lână colorată, albă şi neagră sau albă şi albastră, şi se făcea cadou în ziua din luna martie când apărea pe cer luna nouă. Aromânii puneau mărţişorul în ajunul zilei de 1 martie. Firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca la munte cu oile. Firul sau aţa toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat: Ursitoarele torc firul vieţii omului la naşterea copilului, Dochia toarce firul anului la în­ceput de primăvară. Obiceiul a fost atestat în toate teritoriile lo­cuite de români.

• Profesor Ion Ghinoiu