x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Cu abatoarele la taiere

Cu abatoarele la taiere

25 Mai 2005   •   00:00

Patronii abatoarelor iesene au de ales: ori investesc si se conformeaza normelor UE, ori pun lacatul. Din 12 abatoare, opt vor fi "sacrificate".

  • de DANA CIOBANU
  • EUROMANIA INTEGRARII
  • VIITOR. In micile abatoare din judetul iasi, parlitul porcilor va deveni doar o amintire
    Nu numai dragostea trece prin stomac. Integrarea in Uniunea Europeana urmeaza acelasi traseu. In judetul Iasi, din cele 12 unitati de abatorizare a carnii rosii, doar patru au sanse reale sa ajunga intreprinderi europene.

    Conform standardelor impuse de UE, nici un animal provenind de la populatie nu va mai putea fi achizitionat de o unitate de abatorizare "europeana", incepand cu 1 iulie 2006. "Cu alte cuvinte, cresterea vitei sau a porcului in gospodarie va deveni un hobby. Taranul nu va mai putea vinde animale vii sau transate, nici lapte, nici oua", ne-a pus in tema doctorul Mihai Cantemir, director la Directia Sanitar-Veterinara Iasi. Majoritatea abatoarelor mici achizitioneaza animale de la crescatorii particulari. Chiar daca acestea s-ar "reorienta" spre furnizori de tip microferma, situatia n-ar fi nici pe departe rezolvata, pentru ca UE impune centrelor de sacrificare norme drastice.

    CLASIFICARE. Directia Sanitar-Veterinara a clasificat unitatile de abatorizare in patru categorii. In clasa "A", cea care intruneste toate conditiile impuse de UE, nu se incadreaza nici un abator iesean. In categoria "B" intra patru unitati care mai au de facut mici modificari si au demarat deja proiecte in aceasta directie. Nici unul nu se incadreaza in clasa "C", a abatoarelor care au cerut o perioada de tranzitie de doi ani (2007-2009). In fine, o situatie dramatica se inregistreaza in divizia "retrogradatilor", "D" - din cele opt abatoare iesene "condamnate", doua au fost inchise "de bunavoie" de catre patronii lor, iar pentru celelalte sase a fost restrictionata sacrificarea de bovine. Au voie sa mai taie porci pana in iunie 2006, cand - daca nimic nu se schimba - vor fi inchise.

    DESCALIFICARE. Constantin Paduraru, patronul abatorului Sturion Prest din Targu Frumos, si-a deschis afacerea in 1999, pornind de la zero. A cumparat un teren si a construit o hala unde inca taie si transeaza porci. S-a vazut nevoit sa concedieze o parte din cei 22 de angajati pe care i-a avut. Dupa ce au aparut produsele cu aditivi, a renuntat la "carnatarie". Carnea transata o vinde in magazinul pe care il are tot in Targu Frumos. Firma lui Paduraru a obtinut statutul de societate protejata, pana la sfarsitul lui iunie 2006 . Are "noroc" cu cei doi angajati cu handicap fizic, astfel ca este scutit de TVA.

    Cu o zi inainte de intalnirea noastra cu Paduraru, o delegatie de oficiali de la Bucuresti incercase sa-l convinga sa faca investitii "jumi-juma" cu SAPARD. Omul este insa atat de convins ca nu vrea sa dea piept cu UE din pozitia de patron de abator, incat nici nu s-a obosit sa faca un calcul sumar al costurilor. "Domnii de la Bucuresti au zis ca se poate moderniza. Da’ cine-mi spune mie ca nu o sa se-ntample ca acum doi ani, cand am fost nevoit sa refac intrarea animalelor in spatiul de asomare (n.r. - ametire a animalelor inainte de taiere) si s-o mut un metru mai incolo?"

    Lui Constantin Paduraru ii pare rau ca nu si-a vandut abatorul anul trecut, cand a avut o oferta de 150.000 de euro. Dar nici nu se sperie de viitor. E descurcaret, a fost chelner pe litoral vreme de 14 ani. O scoala buna! "Am un frate in Germania. O sa stau la el o vreme si o sa ma uit ce afaceri merg acolo, pun ochii pe vreun utilaj. O sa gasesc ceva bun de facut in Romania."

    IN CALIFICARI. La polul opus se afla abatoarele incadrate in categoria "B". Societatea Kosarom din Pascani se numara printre situatiile fericite. "Singurul lucru pe care nu-l aveam la standard european era abatorizarea de vite, dar suntem in derularea unui proiect pentru rezolvarea acestei probleme. Mai avem un pic de lucru si la partea de depozit si tratament termic", ne-a explicat Vasile Gresanu, director peste 400 de angajati. Pretul acestor maruntisuri, care asigura calificarea abatorului in clasa "A", este de doua milioane de euro din surse proprii, pe langa altele doua suportate de SAPARD.

    NORME UE LA NORMA
    PRET. Tehnica mananca mare parte din investitiile cerute de UE
    Unitatea de abatorizare din Pascani livreaza zilnic, in medie, 18-20 de tone de produse din carne. Managerii cred ca reteta succesului lor sta in faptul ca au acordat importanta investitiilor permanente si produselor, care au si certificat european de calitate Larex. Chiar daca sunt cu un picior in Uniune, nici ei nu privesc cu prea mult drag normele comunitare, despre care spun ca "dupa ce ca sunt foarte stufoase, au fost facute in mare viteza si au suferit multe modificari. Nu dai intai o lege, si apoi te gandesti s-o schimbi".

    PIERDERI
    Patronului micului abator din Targu Frumos, Constantin Paduraru, spune ca sunt multe lucruri neclare: "De pe scaun, integrarea arata intr-un fel, din hala, in altul". E suparat si ca statul nu incurajeaza calitatea: "Sunt dezavantajat ca fac preparate naturale, fara aditivi. Pretul lor e mare si raman nevandute. Ati vazut parizer la 40.000 de lei kilogramul? Merge pe piata! Eu nu pot face asa ceva. Si 30.000 daca ar fi kilogramul de porc in viu, si tot nu poti scoate parizer la 40.000 la vanzare in magazin". Asa ca a renuntat sa faca salam pe banda si mai prepara mezeluri doar pentru vechi clienti, care ii dau comanda la telefon.
    IMPOSIBIL
    Alinierea la normele UE inseamna cheltuieli importante pentru patronii de abatoare. Majoritatea prefera sa-si inchida afacerile decat sa-si modernizeze unitatile. "Printre conditiile cel mai greu de indeplinit se numara existenta unei statii proprii de epurare a apei, crearea unor spatii de odihna pentru animalele ce urmeaza a fi taiate, canalizare separata pentru fiecare boxa de animal, ventilatie cu filtre sau specializarea angajatilor pentru fiecare operatiune efectuata in abator. Cheltuielile sunt enorme. Doar o statie de epurare poate costa intre 500.000 si 800.000 de euro!", ne-a spus doctorul Mihai Cantemir, de la Directia Sanitar-Veterinara Iasi.

    PARTENERI
    ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul