Darul zeilor

Perele sunt fructe zemoase, mai putin tari decat merele, cu gust dulce. Culorile lor pot varia de la galben si verde pana la rosu-portocaliu. Cresc in special in zona temperata (Europa, vestul si centrul Asiei) pentru ca au nevoie de racoare pentru a se dezvolta.

Homer le considera "darul zeilor" si tot el a avut meritul de a-i convinge pe contemporanii sai sa cultive cat mai multi peri. Zelul grecilor a dat rezultate, iar in timpul Imperiului Roman erau cunoscute nu mai putin de 50 de varietati de pere. In secolul al XVII-lea, prin altoiri succesive, numarul lor a ajuns la cateva sute. In Estul Asiei creste un soi de pere mai deosebit. Poarta numele de nashi (Pyrus pyrifolia), sunt foarte suculente, iar datorita formei rotunde se aseamana mult cu merele. De fapt, unii chiar le numesc "mere-pere".

De obicei, perele se culeg inainte de a se coace complet. Atunci cand sunt coapte, cad din pomi si se zdrobesc, alterandu-se foarte repede. Se pastreaza la temperatura camerei, intr-un cos, timp de 4 sau 6 zile, pana cand se coloreaza in galben si se inmoaie putin. Perele prea coapte trebuie consumate neintarziat, pentru ca-si pierd foarte repede din calitati. Pot fi folosite in prepararea prajiturilor, tartelor, torturilor, cremelor, inghetatelor, serbeturilor, a gemurilor sau a jeleurilor.

GEM DE PERE CONDIMENTAT INGREDIENTE: 1.500 g pere, un kg zahar de trestie, 10 g ghimbir, o jumatate de lingurita cu seminte de coriandru, o jumatate de lingurita cu piper malaguetta. PREPARARE: Perele se descojesc, se taie in sferturi si se indeparteaza semintele. Apoi se dau pe razatoarea mare si se amesteca impreuna cu zaharul. Se lasa la macerat timp de o ora. Se adauga condimentele (ghimbirul este curatat de coaja si dat pe razatoarea mica) si se amesteca. Vasul se pune pe foc, la temperatura mare, si se lasa 5 minute dupa ce amestecul a dat in clocot. Se amesteca incontinuu. Dupa ce se verifica daca s-a inchegat, se poate pune in borcane sterilizate. Se pastreaza timp de cateva saptamani inainte de a-l consuma, pentru ca toate condimentele sa-si lase aroma.

Shortening specie de grasimi animale sau vegetale de consistenta unturii folosite in industria alimentara. Sicaita instrument din fier, lung si subtire, ascutit la varf, cu care se descarca plasa in timpul scoaterii navodului. Siliste popular denumeste un loc necultivat, bun pentru cultura cerealelor, sau loc plantat cu pomi, in apropierea sau in vatra satului. Simigerie spatiu prevazut cu un cuptor de brutarie in care se plamadesc si apoi se vand covrigi sau placinte. Simit soi de covrig cu aspect turtit, preparat dintr-o coca mai moale si presarat cu seminte de susan. Sinie tava mare si de forma rotunda, fabricata din metal, folosita in special la coacerea placintelor si a prajiturilor; popular, masa taraneasca rotunda, joasa si cu trei picioare. Sinigrina substanta chimica continuta de semintele de mustar, hrean si ridichi. Sitologie stiinta care se ocupa cu studiul alimentelor. Sitomanie stare patologica manifestata prin dorinta de a manca incontinuu.