Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fie că e luat fiecare deget la rând, fie că sunt trosnite toate odată, efectul este acelaşi - un pârâit care eliberează tensiunea din articulaţii, dar despre care multă lume crede că poate provoca, în timp, boli degenerative, precum artrita.
Gestul este comun la 54% dintre oameni, cu o prevalenţă mai mare în rândul bărbaţilor.
Oamenii de ştiinţă au descifrat misterul pârâitului. Atunci când degetul este trosnit, spaţiul dintre articulaţii este mărit fapt care duce la formarea de bule gazoase în lichidul sinovial (cel care lubrefiază şi hrăneşte articulaţiile). Aceste bule sunt apoi sparte de lichidul care vine să înlocuiască spaţiul dislocat, producându-se zgomotul atât de familiar.
După trosnirea degetelor, este nevoie de o pază de 10 - 15 minute pentru ca alte gaze să fie dizolvate în lichid, moment în care degetele pot să fie trosnite din nou.
Cât de nociv este însă acest gest? În realitate nu există foarte multe studii, pe această temă, cele care s-au făcut nefiind foarte exhaustive.
În 2009, medicul californian Donald Unger a primit un premiu Ig Nobel (varianta opusă a premiilor Nobel) pentru un studiu efectuat asupra lui însuşi, timp de 60 de ani. Unger a început de tânăr să observe efectele pe care trosnitul degetelor le are asupra sa. Acesta îşi trosnea degetele de la mâna stângă de două ori pe zi, iar pe cele de la mâna dreaptă deloc.
După 60 de ani de trosnire controlată a degetelor, Unger a ajuns la concluzia că nu are artrită la niciuna dintre mâini, trăgând concluzia că trosnitul degetelor este o ocupaţie cât se poate de benignă.
Un alt studiu, realizat într-o casă de bătrâni din SUA, în anul 1975, a avut ca voluntari 28 de locatari care au fost întrebaţi dacă îşi trosnesc degetele în mod constant sau nu. Studiul a arătat că cei care şi-au trosnit degetele în mod constant de-a lungul vieţii aveau mâinile mai sănătoase (nu aveau artrită) decât cei care s-au ferit de acest obicei.
O cercetare mai amplă a fost făcută în 1990, în Detroit, când medicii au controlat mâinile a peste 300 de pacienţi de peste 45 de ani. De data aceasta, în cazul celor care au declarat că obişnuiesc să-şi trosnească degetele s-a observat că aveau mâinile mai umflate şi mai puţin puternice atunci când trebiau să strângă obiecte, ceea ce a determinat medicii să concluzioneze că trosnitul degetelor nu este totuşi un obicei recomandat.
Studiul nu a putut determina, însă, dacă cei cu probleme la mâini îşi trosneau degetele tocmai din cauza unor boli anterioare sau dacă trosnitul degetelor a provocat boala.
Cel mai recent studiu, dar şi cel mai amplu, a fost publicat anul trecut şi a arătat că atât subiecţii amatori de trosnitul degetelor, cât şi cei care s-au ferit de acest obicei aveau artrită în proporţii similare. Mai mult, nu a contat nici dacă subiecţii îşi trosneau degetele o dată la 15 minute sau deloc.
Astfel, potrivit celui mai recent studiu, unicul risc de sănătate, atunci când o persoană îşi trosneşte degetele este să şi-l scrântească sau rupă din prea mult entuziasm (au existat cazuri, însă destul de rare).
