x close

Afecţiunile glandei suprarenale

1
Autor: Dr Dana Tinică 15 Aug 2011 - 21:00
Afecţiunile glandei suprarenale


Este o glanda endocrina, la fel ca tiroida. Insa secreta mai multi hormoni, dintre care unii de o importanta cruciala (de exemplu, lipsa totala a hormonilor mineralocorticoizi poate induce moartea in cateva zile daca nu se intervine medical). A produs pacienti celebri: de exemplu, fostul presedinte american J.F. Kennedy a suferit de insuficienta corticosuprarenala sau boala Addison. Dar, cu toate acestea, existenta si rolul ei raman foarte vagi pentru cei mai multi dintre noi. Este evident ca e situata deasupra rinichilor, dar in afara de asta mai stim altceva despre glanda suprarenala?

Ei bine, glandele suprarenale sunt niste structuri mici, de aproximativ cinci grame fiecare, situate la polul superior al rinichilor. Ele prezinta doua zone: una centrala (sau medulara), care este inrudita cu sistemul nervos simpatic si produce niste hormoni numiti catecolamine, adica adre­nalina si noradrenalina. Zona periferica are la randul ei trei regiuni suprapuse, care dinspre exterior spre interior produc trei tipuri de hormoni: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si sexuali.

Sodiul si potasiul
Hormonii mineralocorticoizi regleaza echilibrul hidro-electrolitic, adica al apei si al celor doi ioni importanti din organism, sodiul si potasiul. In mod fiziologic, acestia reduc pierderea de sodiu si apa prin rinichi si determina eliminarea de potasiu. Astfel, cel mai important hormon este aldosteronul, responsabil de 90% din activitatea mineralocorticoida.

Valoarea sa normala este de 6 mg/dL, secretia zilnica fiind de 0,15 mg. Scaderea aldosteronului determina cresterea eliminarii de sodiu si apa (prin urina) si acumularea de potasiu in sange, fenomene devastatoare pentru organism. Astfel, scade volumul extracelular si, implicit, volumul de sange, se reduce debitul cardiac si daca nu se intervine ori daca valorile sunt foarte scazute se poate ajunge la soc si deces. In acelasi timp, cresterea potasiului in sange determina toxicitate cardiaca, generand aritmii periculoase si alte tulburari contractile, care pot duce la insuficienta cardiaca. Cresterea aldosteronului determina retentie de sodiu si apa si cresterea volumului de sange, precum si eliminarea excesiva de potasiu (care determina slabiciune musculara severa). Interesant, in cazul cresterii secretiei de aldosteron organismul a gasit o cale sa compenseze fenomenul: acumularea de sodiu si apa determina cresterea tensiunii arteriale si, implicit, o crestere a eliminarii de sodiu si apa, ceea ce reduce in scurt timp nivelul de sodiu si apa la valorile normale, in pofida valorilor crescute de aldosteron. Acest lucru se face insa prin instalarea hipertensiunii arteriale, fenomen de mare gravitate pentru sanatatea organismului si care nu va disparea atat timp cat se mentin valorile crescute de aldosteron.

Cortizolul
Hormonii glucocorticoizi cei mai importanti sunt cortizolul (cel mai puternic, responsabil de 95% din activitatea glucocorticoida) si corticosteronul. Cortizolul se secreta in cantitate de 15-20 mg/zi, avand valorile normale in sange de 12 micrograme/dL. Exista si analogi sintetici: cortizonul (care are efect similar cortizolului), prednisonul (efect de patru ori mai mare), metilprednisonul (de cinci ori mai mare) sau dexametazona (de 30 de ori mai mare). Cortizolul are efecte numeroase, variate si importante pentru organism. In primul rand, regleaza activitatea metabolismului glucidic, lipidic, proteic. Influenteaza reactia organismului la stres, intelegand prin asta orice modificare cu care organismul se confrunta, de natura fizica sau psihica: infectii, traumatisme, interventii chirurgicale, febra, depresie, expunere la temp­e­raturi prea inalte sau prea joase, evenimente sau situatii etc. De asemenea, are un important rol antiinflamator, prin blocarea initierii inflamatiei sau rezolutia rapida a acesteia (in cateva ore sau zile). Intervine si in alergii, in care, desi exista alt mecanism de actiune, componenta inflamatorie e importanta. Cortizolul are si efect mineralocorticoid (mai slab decat aldosteronul, dar, pe de alta parte, valorile sale in sange sunt mult mai mari decat ale acestuia). Valori anormal de mari ale cortizolului determina cresterea marcata a glicemiei, catabolismul (consumarea proteinelor) pana la reducerea maselor musculare si scaderea imunitatii. Reglarea secretiei de cortizol se face de la nivel hipotalamo-hipofizar.

Substanta numita CRF
Hipotalamusul este o regiune a creierului. Acesta secreta o substanta numita CRF (factor de eliberare a corticotropinei). CRF actioneaza asupra portiunii anterioare a hipofizei (o mica glanda endocrina din creier) si determina eliberarea de ACTH (corticotropina) care actioneaza asupra suprarenalei, regland secretia de hormoni glucocorticoizi si sexuali. Molecula de ACTH se produce impreuna cu un hormon, de stimulare a melanocitelor (MSH), respectiv a celulelor care produc melanina, pigmentul care da culoare pielii.

In cazul producerii unei cantitati crescute de ACTH (de exemplu, cand suprarenala nu mai poate produce hormoni si cantitati sporite de ACTH sunt menite sa ii intensifice activitatea, se produc si cantitati mari de MSH si melanina, care da bolnavului un aspect pigmentat, de "bronzat" permanent. Trebuie retinut ca CRF, ACTH si cortizolul au un ritm zilnic de sinteza, fiind mai crescute dimineata si mai reduse seara, diferentele fiind de patru ori mai mari, astfel ca tulburari ale somnului afecteaza productia acestor substante atat de importante.

In cazul producerii unei cantitati crescute de ACTH (de exemplu, cand suprarenala nu mai poate produce hormoni si cantitati sporite de ACTH sunt menite sa ii intensifice activitatea, se produc si cantitati mari de MSH si melanina, care da bolnavului un aspect pigmentat, de "bronzat" permanent. Trebuie retinut ca CRF, ACTH si cortizolul au un ritm zilnic de sinteza, fiind mai crescute dimineata si mai reduse seara, diferentele fiind de patru ori mai mari, astfel ca tulburari ale somnului afecteaza productia acestor substante atat de importante.

Forme active si legate
Toti acesti hormoni au o structura chimica sterolica, sinteza lor pornind de la o molecula de colesterol (provenita din dieta sau sintetizata in organism). Odata sintetizati, ei circula in sange sub forma libera sau legati de proteine (forma libera fiind cea activa).

Cortizolul liber este de aproximativ 5%, iar aldosteronul liber de 50%, dar intre cele doua forme – activa si legata – exista schimburi permanente. Ajunsi la tesuturile-tinta, hormonii trec pasiv prin membrana celulara si se leaga de receptori specifici. Hormonii suprarenali sunt ulterior inactivati in ficat si eliminati pe cale urinara sau fecala. Investigatiile necesare pentru precizarea diagnosticului unei afectiuni suprarenale presupun dozari hormonale din sange sau urina, determinarea unor metaboliti in urina, teste de stimulare sau supresie (inhibare) a suprarenalei, precum si diverse teste imagistice (investigatii radiologice, ecografice, tomografie computerizata, angiografie etc.). De exemplu, pentru functia mineralcorticoida se determina aldosteronul plasmatic si urinar, angiotensina II in sange sau activitatea reninei plasmatice, precum si valorile de sodiu si potasiu in sange si urina (sodiu in sange 134-145 mEq/l, potasiu 4,5-5 mEq/l) si urina (sodiu 4-5 grame/24 ore, potasiu 2-2,5 grame/24 ore). Pentru testarea glucocorticoizilor se determina cortizolul din sange, cortizolul sau 17 hidroxi-corticosteroizii urinari. 17 cetosteroizii urinari rezulta din metabolismul hormonilor androgeni. La barbati, doua treimi din ei provin din hormonii suprarenali (iar restul din testicule), iar la femeie 90% din hormonii suprarenali. De asemenea, pentru a se stabili daca afectiunea este sau nu la nivelul suprarenalei, se poate determina si ACTH-ul.

Adrenalina si noradrenalina
Una dintre componentele sistemului nervos este sistemul vegetativ, simpatic si parasimpatic, care regleaza toate functiile organelor interne. Portiunea medulara sau centrala a suprarenalei reprezinta cam 20% din glanda si secreta catecolamine, adica adrenalina si noradrenalina. Acesti hormoni sunt eliberati prin stimulare nervoasa simpatica si au acelasi efect ca si actiunea simpatica directa asupra organelor, dar cu durata de cinci-zece ori mai mare. Astfel, catecolaminele stimuleaza frecventa si forta de contractie a inimii, produc constrictia vaselor de la nivelul pielii si organelor interne, precum si dilatarea celor din cord, creier si vase, cresc tensiunea arteriala (pe termen limitat insa), produc relaxarea musculaturii netede din organe si cresc contractia muschilor scheletici, determina dilatatia bronsica, intensifica reactiile metabolice pentru furnizarea de energie. Uneori insa la nivelul medulosuprarenalei apar tumori care prezinta o secretie crescuta de catecolamine. Cea mai cunoscuta este feocromocitomul, tumoare benigna sau maligna (canceroasa) care se manifesta prin crize cu hipertensiune arteriala severa (ce poate ajunge la 330/240 mm Hg), dureri de cap, palpitatii, cresterea frecventei cardiace, dureri toracice sau abdominale, ameteli, tulburari de vedere, transpiratii, varsaturi. Criza dureaza de la 10-15 minute pana la cateva ore (de regula, mai putin de o ora). Intre crize, tensiunea arteriala este normala sau putin crescuta. Diagnosticul se pune prin dozarea catecolaminelor din sange si diverse teste imagistice, iar tratamentul consta in indepartarea formatiunii.

HORMONI. Suprarenala mai secreta si hormoni sexuali, adica androgeni (hormoni masculini, care se produc insa la ambele sexe), si cantitati mici de estrogen si progesteron. Cei mai importanti androgeni suprarenali sunt DHEA (dehidroepiandrosteron) si androstendion. Ei sunt transformati insa la nivelul tesuturilor care ii utilizeaza in testosterone, forma mai puternica a hormonului. In mod normal, acesti androgeni au efecte mici asupra organismului, participand la definirea caracterelor sexuale.

SINDROMUL CUSHING. Sindromul Cushing este produs prin cresterea nivelului de glucocorticoizi. Acestia pot proveni printr-o afectiune la nivelul suprarenalei: o hiperplazie, adica o ingrosare difuza a glandei sau prin formatiuni tumorale benigne sau maligne (canceroase). O alta cauza posibila ar fi cresterea nivelului de ACTH (prin afectarea hipofizei) sau secretarea acestei substante de unele tumori maligne (bronsice, pancreatice, timice) sau prin administrare de cortizon sau alti derivati de sinteza in exces pentru tratarea unor afectiuni (reumatismale, autoimune, neurologi­ce, dermatologice, astm etc.). Boala se manifesta prin obezitate la nivelul trunchiului si fetei, in timp ce membrele inferioare raman subtiri. Astfel, fata apare rotunjita, ca o luna plina, gatul devine ingrosat, in spate, intre umeri se formeaza o depunere ca o cocoasa si depozite masive apar la nivelul abdomenului si mai ales subombilical. Pe piele se observa striatii (vergeturi) roz-violet, care pot ajunge de la 1-2 cm la 10-15 cm lungime si cativa milimetri pana la un centimetru in latime, brazdand tot tegumentul, pe abdomen, coapse, sani. Fata este congestionata, iar acneea apare pe obraz, spate, torace. Pilozitatea de pe corp se intensifica la barbati, iar la femei capata un aspect masculin. Apar si dureri osteoarticulare (din cauza osteoporozei), iar masele musculare se reduc vizibil, producand oboseala marcata. Se produce hipertensiune arteriala (cresc atat maxima, cat si minima) permanenta si progresiva. La femei, apar tulburari menstruale, iar la barbati modificari de dinamica sexuala. Se produce si o fragilitate vasculara, manifestata prin echimoze (vanatai), hematemeza (varsaturi cu sange), melena (scaun cu sange digerat), hematurie (sange in urina), gingivoragii (hemoragii gingivale). Psihic apar fenomene de depresie, anxietate, labilitate emotionala. Tratamentul consta in inlaturarea sursei de cortizol in exces, de obicei prin metode chirurgicale.

SINDROMUL CONN. Hiperaldosteronismul sau sindromul Conn este produs printr-un exces de aldosteron, din cauza unei hiperplazii sau tumori a glandei. Se manifesta prin hipertensiune arteriala, dureri de cap, oboseala musculara (din cauza scaderii potasiului) sau crampe, spasme musculare. In unele afectiuni cronice (boli renale, ciroza, boli cardiace) apare, de asemenea, o crestere a aldosteronului, cu sau fara hipertensiune arteriala, fara ca glanda sa fie propriu-zis afectata.

BOALA ADDISON. Afectiune cronica, cu scadere a nivelurilor de hormoni suprarenali, mala­die care nedescoperita si netratata la timp are o evolutie grava, boala Addison putand pune viata in pericol. Afectarea glandei poate fi de natura autoimuna, tuberculoasa (sau mai rar prin alte infectii), tumorala sau hemoragica. Boala se mai poate produce prin afectarea hipofizei, cu scaderea ACTH-ului, chiar daca suprarenala e sanatoasa. Se manifesta prin oboseala si slabi­ciune musculara severa si precoce in evolutia bolii, intensificarea pigmentatiei tegumentelor, mucoaselor si parului, scadere in greutate, hipotensiune arteriala, tulburari digestive (greata, varsaturi, diaree, scaderea apetitului), depresie. Hiperpigmentatia apare atat pe zonele expuse (se produce dupa o expunere la soare, dar devine permanenta), cat si in zonele de frictiune (coate, genunchi, plici, zone de frecare cu hainele), aparand si pete pe maini, fata, antebrate, gambe sau colorarea mucoaselor (buze, gingii, limba, zona vulvo-vaginala sau anala). Tratamentul consta in administrarea de hormoni suprarenali.
Citeşte mai multe despre:   glandele suprarenale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 33340


Mai multe titluri din categorie

Spune-mi CUM TE ÎNCRUNȚI ca să-ți spun CINE EȘTI!

Spune-mi CUM TE ÎNCRUNȚI ca să-ți spun CINE EȘTI!
Expresia feței în momente de concentrare sau de relaxare îți poate trăda caracterulSchimbările expresiei reprezintă una dintre cele mai rapide posibilităţi de comunicare voluntară sau involuntară a unor senza

Combate nervozitatea... mâncând! 3 sfaturi de conduită sănătoasă

Combate nervozitatea... mâncând! 3 sfaturi de conduită sănătoasă
Află ce alimente te ajută să lupți cu emoțiile negative!Nervozitatea şi stresul stau la baza celor mai multe afecţiuni în secolul în care trăim, iar apogeul efectelor acestor stări va fi atins în următorii...

(Video!) 20 de mituri greșite despre SEX

(Video!) 20 de mituri greșite despre SEX
Crezi că știi totul despre sex și că ești un advărat maestru în dormitor? Spui că nu ai nevoie de nici un sfat? Dar oare chiar nu-ți scapă nimic? Echipa „Mental Floss” demontează pentru tine câteva mituri...

O banană pe zi ține doctorul departe!

O banană pe zi ține doctorul departe!
După ce vei citi asta, nu te vei uita la o banană în același fel!Te amuzi din pricina formei ei și a felului în care arată cineva când mușcă dintr-o banană? Vei vedea că de fapt a mânca banane e o chestiune...

Alimente care favorizează un bronzat de nota 10

Alimente care favorizează un bronzat de nota 10
În perioada verii, pielea are nevoie de cantități mari de apă, vitamine și antioxidanți, nu doar pentru a se apăra de radicalii liberi, care se înmulțesc odată cu expunerea la soare, ci și pentru a o menține...

Ce efecte ascunse are Paracetamolul. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu

Ce efecte ascunse are Paracetamolul. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu
Paracetamolul nu este mai eficient decât un produs placebo în cazul durerilor lumbago, arată un studiu realizat de o echipă de cercetători australieni pe circa 1.600 de pacienți cu dureri lombare acute, relatează...

Dieta braziliană. Cum să slăbești 10 kilograme în două săptămâni

Dieta braziliană. Cum să slăbești 10 kilograme în două săptămâni
Dieta braziliana se concentreaza pe oua, si cu ajutorul ei puteti slabi 10 kilograme in doar doua saptamani.In primele doua zile la cele trei mese principale mancati acelasi lucru. Trebuie sa mancati la micul dejun, pran...

Ce alimente te ajută să ai o piele frumoasă și sănătoasă?

Ce alimente te ajută să ai o piele frumoasă și sănătoasă?
Obiceiurile alimentare necorespunzătoare afectează serios sănătatea şi frumuseţea pielii. Dar tot alimentele îți pot fi prieteni! Află ce alimente te ajută să ai o piele frumoasă. Atunci când apar anumite...

Trusa medicală pentru concediu. 5 sfaturi de care trebuie să ții cont!

Trusa medicală pentru concediu. 5 sfaturi de care trebuie să ții cont!
  Concediul înseamnă o schimbare de mediu pentru copii şi fiecare poate reacţiona diferit la noul program, la schimbările apărute în alimentaţie, la aerul curat de munte sau la excesul de soare de la mare...

Hernia de disc: cauze, prevenire și tratament naturist

Hernia de disc: cauze, prevenire și tratament naturist
 Hernia de disc este mai frecventa la nivel cervical si lombar, deoarece acestea sunt cele mai mobile segmente ale coloanei vertebrale.Simptome:Dureri de spate sau la unul ori ambele picioare.Durerile de spate...

Și fumatul îngrașă! Un studiu arată că țigara dăunează și greutății

Și fumatul îngrașă! Un studiu arată că țigara dăunează și greutății
Femeile fumătoare și supraponderale au o percepție mai slabă a gustului dulciurilor și grăsimilor, fiind înclinate să consume mai mult din aceste categorii de alimente - arată un studiu realizat de cercetători...

Obiectele cele de toate zilele, pline de microbi

Obiectele cele de toate zilele, pline de microbi
În para duşului îşi face culcuş o bacterie foarte asemănătoare cu cea care provoacă tuberculozaPara duşului. Capul periuţei de dinţi. Telecomanda. Întrerupătorul de lumină. Telefonul mobil. Butonul...

Incredibil! BĂUTUL DE ARGILĂ, cea mai revoluționară DIETĂ DE SLĂBIT!

Incredibil! BĂUTUL DE ARGILĂ, cea mai revoluționară DIETĂ DE SLĂBIT!
Zoe Kravitz, Sheyliyn Woodley si Elle Macpherson sunt doar cateva dintre cele mai populare doamne care au slabit band argila, scrie revista Grazia. Vedetele sunt fane ale acestei metode, pentru ca ea curata organismul de...

Cafeaua de dimineață te ajută să scapi de kilogramele în plus. Află mai multe despre sursele de cafeină și rolul ei în dietă

Cafeaua de dimineață te ajută să scapi de kilogramele în plus. Află mai multe despre sursele de cafeină și rolul ei în dietă
Pentru cele mai multe persoane, ziua incepe cu o ceasca de cafea sau ceai negru, de asemnenea bogat in cofeina. Cafeina va trezeste si activeaza metabolismul. De ce este atat de populara ca un instrument in efortul de...

Alimentele grase modifică mirosul. La pesoanele anorexice sau obeze sensibilitatea simţului olfactiv este dereglată

Alimentele grase modifică mirosul. La pesoanele anorexice sau obeze sensibilitatea simţului olfactiv este dereglată
Simţul mirosului ar putea fi modificat prin schimbarea alimentaţiei. Cercetătorii de la Universitatea Florida (SUA) au demonstrat că un surplus de alimente grase este de natură să inhibe simţul mirosului. Primele...