x close

Afecţiunile glandei suprarenale

1
Autor: Dr Dana Tinică 15 Aug 2011 - 21:00
Afecţiunile glandei suprarenale


Este o glanda endocrina, la fel ca tiroida. Insa secreta mai multi hormoni, dintre care unii de o importanta cruciala (de exemplu, lipsa totala a hormonilor mineralocorticoizi poate induce moartea in cateva zile daca nu se intervine medical). A produs pacienti celebri: de exemplu, fostul presedinte american J.F. Kennedy a suferit de insuficienta corticosuprarenala sau boala Addison. Dar, cu toate acestea, existenta si rolul ei raman foarte vagi pentru cei mai multi dintre noi. Este evident ca e situata deasupra rinichilor, dar in afara de asta mai stim altceva despre glanda suprarenala?

Ei bine, glandele suprarenale sunt niste structuri mici, de aproximativ cinci grame fiecare, situate la polul superior al rinichilor. Ele prezinta doua zone: una centrala (sau medulara), care este inrudita cu sistemul nervos simpatic si produce niste hormoni numiti catecolamine, adica adre­nalina si noradrenalina. Zona periferica are la randul ei trei regiuni suprapuse, care dinspre exterior spre interior produc trei tipuri de hormoni: mineralocorticoizi, glucocorticoizi si sexuali.

Sodiul si potasiul
Hormonii mineralocorticoizi regleaza echilibrul hidro-electrolitic, adica al apei si al celor doi ioni importanti din organism, sodiul si potasiul. In mod fiziologic, acestia reduc pierderea de sodiu si apa prin rinichi si determina eliminarea de potasiu. Astfel, cel mai important hormon este aldosteronul, responsabil de 90% din activitatea mineralocorticoida.

Valoarea sa normala este de 6 mg/dL, secretia zilnica fiind de 0,15 mg. Scaderea aldosteronului determina cresterea eliminarii de sodiu si apa (prin urina) si acumularea de potasiu in sange, fenomene devastatoare pentru organism. Astfel, scade volumul extracelular si, implicit, volumul de sange, se reduce debitul cardiac si daca nu se intervine ori daca valorile sunt foarte scazute se poate ajunge la soc si deces. In acelasi timp, cresterea potasiului in sange determina toxicitate cardiaca, generand aritmii periculoase si alte tulburari contractile, care pot duce la insuficienta cardiaca. Cresterea aldosteronului determina retentie de sodiu si apa si cresterea volumului de sange, precum si eliminarea excesiva de potasiu (care determina slabiciune musculara severa). Interesant, in cazul cresterii secretiei de aldosteron organismul a gasit o cale sa compenseze fenomenul: acumularea de sodiu si apa determina cresterea tensiunii arteriale si, implicit, o crestere a eliminarii de sodiu si apa, ceea ce reduce in scurt timp nivelul de sodiu si apa la valorile normale, in pofida valorilor crescute de aldosteron. Acest lucru se face insa prin instalarea hipertensiunii arteriale, fenomen de mare gravitate pentru sanatatea organismului si care nu va disparea atat timp cat se mentin valorile crescute de aldosteron.

Cortizolul
Hormonii glucocorticoizi cei mai importanti sunt cortizolul (cel mai puternic, responsabil de 95% din activitatea glucocorticoida) si corticosteronul. Cortizolul se secreta in cantitate de 15-20 mg/zi, avand valorile normale in sange de 12 micrograme/dL. Exista si analogi sintetici: cortizonul (care are efect similar cortizolului), prednisonul (efect de patru ori mai mare), metilprednisonul (de cinci ori mai mare) sau dexametazona (de 30 de ori mai mare). Cortizolul are efecte numeroase, variate si importante pentru organism. In primul rand, regleaza activitatea metabolismului glucidic, lipidic, proteic. Influenteaza reactia organismului la stres, intelegand prin asta orice modificare cu care organismul se confrunta, de natura fizica sau psihica: infectii, traumatisme, interventii chirurgicale, febra, depresie, expunere la temp­e­raturi prea inalte sau prea joase, evenimente sau situatii etc. De asemenea, are un important rol antiinflamator, prin blocarea initierii inflamatiei sau rezolutia rapida a acesteia (in cateva ore sau zile). Intervine si in alergii, in care, desi exista alt mecanism de actiune, componenta inflamatorie e importanta. Cortizolul are si efect mineralocorticoid (mai slab decat aldosteronul, dar, pe de alta parte, valorile sale in sange sunt mult mai mari decat ale acestuia). Valori anormal de mari ale cortizolului determina cresterea marcata a glicemiei, catabolismul (consumarea proteinelor) pana la reducerea maselor musculare si scaderea imunitatii. Reglarea secretiei de cortizol se face de la nivel hipotalamo-hipofizar.

Substanta numita CRF
Hipotalamusul este o regiune a creierului. Acesta secreta o substanta numita CRF (factor de eliberare a corticotropinei). CRF actioneaza asupra portiunii anterioare a hipofizei (o mica glanda endocrina din creier) si determina eliberarea de ACTH (corticotropina) care actioneaza asupra suprarenalei, regland secretia de hormoni glucocorticoizi si sexuali. Molecula de ACTH se produce impreuna cu un hormon, de stimulare a melanocitelor (MSH), respectiv a celulelor care produc melanina, pigmentul care da culoare pielii.

In cazul producerii unei cantitati crescute de ACTH (de exemplu, cand suprarenala nu mai poate produce hormoni si cantitati sporite de ACTH sunt menite sa ii intensifice activitatea, se produc si cantitati mari de MSH si melanina, care da bolnavului un aspect pigmentat, de "bronzat" permanent. Trebuie retinut ca CRF, ACTH si cortizolul au un ritm zilnic de sinteza, fiind mai crescute dimineata si mai reduse seara, diferentele fiind de patru ori mai mari, astfel ca tulburari ale somnului afecteaza productia acestor substante atat de importante.

 

In cazul producerii unei cantitati crescute de ACTH (de exemplu, cand suprarenala nu mai poate produce hormoni si cantitati sporite de ACTH sunt menite sa ii intensifice activitatea, se produc si cantitati mari de MSH si melanina, care da bolnavului un aspect pigmentat, de "bronzat" permanent. Trebuie retinut ca CRF, ACTH si cortizolul au un ritm zilnic de sinteza, fiind mai crescute dimineata si mai reduse seara, diferentele fiind de patru ori mai mari, astfel ca tulburari ale somnului afecteaza productia acestor substante atat de importante.

Forme active si legate
Toti acesti hormoni au o structura chimica sterolica, sinteza lor pornind de la o molecula de colesterol (provenita din dieta sau sintetizata in organism). Odata sintetizati, ei circula in sange sub forma libera sau legati de proteine (forma libera fiind cea activa).

Cortizolul liber este de aproximativ 5%, iar aldosteronul liber de 50%, dar intre cele doua forme – activa si legata – exista schimburi permanente. Ajunsi la tesuturile-tinta, hormonii trec pasiv prin membrana celulara si se leaga de receptori specifici. Hormonii suprarenali sunt ulterior inactivati in ficat si eliminati pe cale urinara sau fecala. Investigatiile necesare pentru precizarea diagnosticului unei afectiuni suprarenale presupun dozari hormonale din sange sau urina, determinarea unor metaboliti in urina, teste de stimulare sau supresie (inhibare) a suprarenalei, precum si diverse teste imagistice (investigatii radiologice, ecografice, tomografie computerizata, angiografie etc.). De exemplu, pentru functia mineralcorticoida se determina aldosteronul plasmatic si urinar, angiotensina II in sange sau activitatea reninei plasmatice, precum si valorile de sodiu si potasiu in sange si urina (sodiu in sange 134-145 mEq/l, potasiu 4,5-5 mEq/l) si urina (sodiu 4-5 grame/24 ore, potasiu 2-2,5 grame/24 ore). Pentru testarea glucocorticoizilor se determina cortizolul din sange, cortizolul sau 17 hidroxi-corticosteroizii urinari. 17 cetosteroizii urinari rezulta din metabolismul hormonilor androgeni. La barbati, doua treimi din ei provin din hormonii suprarenali (iar restul din testicule), iar la femeie 90% din hormonii suprarenali. De asemenea, pentru a se stabili daca afectiunea este sau nu la nivelul suprarenalei, se poate determina si ACTH-ul.

Adrenalina si noradrenalina
Una dintre componentele sistemului nervos este sistemul vegetativ, simpatic si parasimpatic, care regleaza toate functiile organelor interne. Portiunea medulara sau centrala a suprarenalei reprezinta cam 20% din glanda si secreta catecolamine, adica adrenalina si noradrenalina. Acesti hormoni sunt eliberati prin stimulare nervoasa simpatica si au acelasi efect ca si actiunea simpatica directa asupra organelor, dar cu durata de cinci-zece ori mai mare. Astfel, catecolaminele stimuleaza frecventa si forta de contractie a inimii, produc constrictia vaselor de la nivelul pielii si organelor interne, precum si dilatarea celor din cord, creier si vase, cresc tensiunea arteriala (pe termen limitat insa), produc relaxarea musculaturii netede din organe si cresc contractia muschilor scheletici, determina dilatatia bronsica, intensifica reactiile metabolice pentru furnizarea de energie. Uneori insa la nivelul medulosuprarenalei apar tumori care prezinta o secretie crescuta de catecolamine. Cea mai cunoscuta este feocromocitomul, tumoare benigna sau maligna (canceroasa) care se manifesta prin crize cu hipertensiune arteriala severa (ce poate ajunge la 330/240 mm Hg), dureri de cap, palpitatii, cresterea frecventei cardiace, dureri toracice sau abdominale, ameteli, tulburari de vedere, transpiratii, varsaturi. Criza dureaza de la 10-15 minute pana la cateva ore (de regula, mai putin de o ora). Intre crize, tensiunea arteriala este normala sau putin crescuta. Diagnosticul se pune prin dozarea catecolaminelor din sange si diverse teste imagistice, iar tratamentul consta in indepartarea formatiunii.

HORMONI. Suprarenala mai secreta si hormoni sexuali, adica androgeni (hormoni masculini, care se produc insa la ambele sexe), si cantitati mici de estrogen si progesteron. Cei mai importanti androgeni suprarenali sunt DHEA (dehidroepiandrosteron) si androstendion. Ei sunt transformati insa la nivelul tesuturilor care ii utilizeaza in testosterone, forma mai puternica a hormonului. In mod normal, acesti androgeni au efecte mici asupra organismului, participand la definirea caracterelor sexuale.

SINDROMUL CUSHING. Sindromul Cushing este produs prin cresterea nivelului de glucocorticoizi. Acestia pot proveni printr-o afectiune la nivelul suprarenalei: o hiperplazie, adica o ingrosare difuza a glandei sau prin formatiuni tumorale benigne sau maligne (canceroase). O alta cauza posibila ar fi cresterea nivelului de ACTH (prin afectarea hipofizei) sau secretarea acestei substante de unele tumori maligne (bronsice, pancreatice, timice) sau prin administrare de cortizon sau alti derivati de sinteza in exces pentru tratarea unor afectiuni (reumatismale, autoimune, neurologi­ce, dermatologice, astm etc.). Boala se manifesta prin obezitate la nivelul trunchiului si fetei, in timp ce membrele inferioare raman subtiri. Astfel, fata apare rotunjita, ca o luna plina, gatul devine ingrosat, in spate, intre umeri se formeaza o depunere ca o cocoasa si depozite masive apar la nivelul abdomenului si mai ales subombilical. Pe piele se observa striatii (vergeturi) roz-violet, care pot ajunge de la 1-2 cm la 10-15 cm lungime si cativa milimetri pana la un centimetru in latime, brazdand tot tegumentul, pe abdomen, coapse, sani. Fata este congestionata, iar acneea apare pe obraz, spate, torace. Pilozitatea de pe corp se intensifica la barbati, iar la femei capata un aspect masculin. Apar si dureri osteoarticulare (din cauza osteoporozei), iar masele musculare se reduc vizibil, producand oboseala marcata. Se produce hipertensiune arteriala (cresc atat maxima, cat si minima) permanenta si progresiva. La femei, apar tulburari menstruale, iar la barbati modificari de dinamica sexuala. Se produce si o fragilitate vasculara, manifestata prin echimoze (vanatai), hematemeza (varsaturi cu sange), melena (scaun cu sange digerat), hematurie (sange in urina), gingivoragii (hemoragii gingivale). Psihic apar fenomene de depresie, anxietate, labilitate emotionala. Tratamentul consta in inlaturarea sursei de cortizol in exces, de obicei prin metode chirurgicale.

SINDROMUL CONN. Hiperaldosteronismul sau sindromul Conn este produs printr-un exces de aldosteron, din cauza unei hiperplazii sau tumori a glandei. Se manifesta prin hipertensiune arteriala, dureri de cap, oboseala musculara (din cauza scaderii potasiului) sau crampe, spasme musculare. In unele afectiuni cronice (boli renale, ciroza, boli cardiace) apare, de asemenea, o crestere a aldosteronului, cu sau fara hipertensiune arteriala, fara ca glanda sa fie propriu-zis afectata.

BOALA ADDISON. Afectiune cronica, cu scadere a nivelurilor de hormoni suprarenali, mala­die care nedescoperita si netratata la timp are o evolutie grava, boala Addison putand pune viata in pericol. Afectarea glandei poate fi de natura autoimuna, tuberculoasa (sau mai rar prin alte infectii), tumorala sau hemoragica. Boala se mai poate produce prin afectarea hipofizei, cu scaderea ACTH-ului, chiar daca suprarenala e sanatoasa. Se manifesta prin oboseala si slabi­ciune musculara severa si precoce in evolutia bolii, intensificarea pigmentatiei tegumentelor, mucoaselor si parului, scadere in greutate, hipotensiune arteriala, tulburari digestive (greata, varsaturi, diaree, scaderea apetitului), depresie. Hiperpigmentatia apare atat pe zonele expuse (se produce dupa o expunere la soare, dar devine permanenta), cat si in zonele de frictiune (coate, genunchi, plici, zone de frecare cu hainele), aparand si pete pe maini, fata, antebrate, gambe sau colorarea mucoaselor (buze, gingii, limba, zona vulvo-vaginala sau anala). Tratamentul consta in administrarea de hormoni suprarenali.
 
Mai multe amanunte pe www.3dots.ro
Citeşte mai multe despre:   glandele suprarenale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 61379


Mai multe titluri din categorie

Cum să-ţi lărgeşti pantofii care sunt prea strâmţi

Cum să-ţi lărgeşti pantofii care sunt prea strâmţi
Pantofii noi ne pot crea surpriza neplăcută ca atunci când dorim să îi purtam, să nu mai fie la fel de confortabili ca atunci când i-am probat în magazin. În cazul în care...

Aerul condiționat poate provoca sinuzită

Aerul condiționat poate provoca sinuzită
Te-ai întrebat vreodată de ce vara îți curge nasul, ai dureri de cap și lăcrimezi, mai ales la birou? Ei bine, medicii ne dau răspunsul. Aerul condiționat folosit în clădirile de birouri și...

Otita externă – principalul pericol la piscina

Otita externă – principalul pericol la piscina
Chiar dacă este pe sfârșite, vacanța de vară încă înseamnă mare, piscină sau bazin și bălăceală, mai ales pentru copii. Aceștia sunt, însă, mult mai predispuși să facă diverse...

Care sunt zodiile ghinioniste ale lunii septembrie

Care sunt zodiile ghinioniste ale lunii septembrie
Fiecare lună vine cu vești bune și vești rele pentru zodiile din horoscop. Dar în luna septembrie șase zodii se vor confrunta cu situații neplăcute pe toate planurile. Află dacă te regăsești și tu...

De ce e bine să mănânci alune de pădure

De ce e bine să mănânci alune de pădure
Alunele de pădure scad colesterolul, dar și rata de deces (și asta cu un procent destul de mare: 20%), previn bolile cardiovasculare și luptă împotriva anemiei. Aceste motive ar trebui să te convingă să...

Exercițiul minune care-ți antrenează abdomenul, fundul și picioarele într-un minut. Îl poți face oriunde

Exercițiul minune care-ți antrenează abdomenul, fundul și picioarele într-un minut. Îl poți face oriunde
Este vorba despre un exercițiu foarte simplu pe care-l poți face absolut oriunde: când speli vasele, te poți opri pentru un singur minut să-l faci, la serviciu te poți retrage într-un loc unde nu te...

Băutura miraculoasă care te scapă de colăcei

 Băutura miraculoasă care te scapă de colăcei
Ovăzul cu apă consumat pe stomacul gol este recunoscut pentru faptul că  te scapă de câteva kilograme în plus și te aduce mai aproape de împlinirea visului de a avea o siluetă de invidiat, sc...

ATENTIE! Cum îţi poţi da seama că inima ta nu funcţionează aşa cum ar trebui

ATENTIE! Cum îţi poţi da seama că inima ta nu funcţionează aşa cum ar trebui
Problemele la inimă apar de cele mai multe ori pe furiş şi se manifestă brusc. Există unele semne, dar nu sunt întotdeauna recunoscute. “Mai ales la femei, simptomele problemelor la inimă nu...

Iată ce se întâmplă în organism dacă veţi consuma seminţe de in zilnic, timp de o lună

Iată ce se întâmplă în organism dacă veţi consuma seminţe de in zilnic, timp de o lună
Seminţele de in reprezintă una din principalele surse de proteine şi acizi graşi de origine vegetală. Sunt recomandate de medicii şi specialiştii în nutriţie şi joacă un rol important în curele de...

3 gustări care te ajută să slăbești

3 gustări care te ajută să slăbești
V-am tot spus că cheia unei siluete frumoase dar, în același timp, și a unui organism sănătos este o dietă echilibrată, completă și organizată. Adică trebuie să mănânci și proteine și glucide...

Cum poti elimina petele pigmentare de pe maini

Cum poti elimina petele pigmentare de pe maini
Soarele, fumatul, poluarea și bagajul genetic sunt câțiva factori care duc la apariția petelor pigmentare la nivelul mâinilor. Acestea au un aspect estetic neplăcut, care nu numai că persistă, dar se po...

Epilepsia poate fi tratată şi crizele rărite

Epilepsia poate fi tratată şi crizele rărite
Un uriaş chirurg pe creier de valoare mondială, profesorul Leon Dănăilă, scriitor de tratate-bijuterie despre neurochirurgie, cel care a salvat zeci de mii de suferinzi cu bisturiul lui teribil a dat un răspuns...

Halucinaţiile - perturbări în creier pe traseul dopaminei

Halucinaţiile - perturbări în creier pe traseul dopaminei
Unii oameni povestesc cum că unele voci misterioase le dau ordine şi asta înseamnă ceva periculos fiindcă o parte din aceştia nu se duc la medic, ci pun în aplicare aceste porunci stranii. Alţi oameni...

De ce slăbim odată cu vârsta

De ce slăbim odată cu vârsta
Persoanele mai în vârstă se confruntă adesea cu problema greutății, în sens invers. De la o anumită vârstă încep să mănânce din ce în ce mai puțin și pierd în...

Te dor genunchii când urci scările? Iată care ar putea fi cauza!

Te dor genunchii când urci scările? Iată care ar putea fi cauza!
Dacă vă dor genunchii cand urcaţi scările poate fi simptomul osteoartritei. Dacă durerea din genunchi vă face să evitaţi scările, liftul s-ar putea să nu fie cea mai bună variantă. Cercetări de la...