Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat publicității motivarea hotărârii prin care statul român a fost obligat la plata de despăgubiri, constând în daune morale și materiale, către fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, Ioan Vasile Brisc. Acesta a fost revocat, în anul 2009, din funcție, prin decizii ale CSM și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru că, în 2008, a emis un comunicat de presă cu privire la prinderea în flagrant a unei femei care pretindea bani de la rudele unor deținuți încarcerați în Penitenciarul Baia Mare. Denunțul unui astfel de deținut dezvăluia faptul că o parte din acești bani ar fi urmat să ajungă la membrii procurori și judecători care alcătuiau, la momentul respectiv, comisia de liberare condiționată a penitenciarului în cauză. Presa locală a descoperit, la acel moment, că o judecătoare, care era președintele acestei comisii, și-a încetat mandatul exact în ziua realizării flagrantului. Acea judecătoare a sesizat CSM și CNA, afirmând că informațiile date pubicității de către prim-procurorul Brisc au condus la identificarea ei ca fiind presupusa beneficiară a banilor, și a cerut sancționarea drastică a procurorului. CEDO arată, în hotărârea emisă, că autoritățile interne din România nu au ținut cont, atunci când l-au sancționat pe Brisc, de drepturile conferite de Convenția CEDO la informarea de către autorități a publicului cu informații de interes general referitoare la o anchetă penală în curs, fiind interesate exclusiv să spele imaginea unui judecător.
Libertatea de exprimare, libertatea presei și dreptul publicului la informare sunt, practic, elementele esențiale ale acestei cauze care a fost soluționate, definitiv, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Povestea începe cu data de 21 octombrie 2008, când Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a prins în flagrant o femeie (V.E.), în timp ce primea bani de la ruda unui deținut încarcerat la Penitenciarul Baia Mare. A doua zi, pe 22 octombrie, dosarul a fost declinat la Direcția Națională Anticorupție, flagrantul și declinarea fiind aduse la cunoștința opiniei publice prin intermediul unui comunicat de presă remis de către Parchetul Maramureș, semnat de către prim-procurorul Ioan Vasile Brisc, care îndeplinea și sarcina de furnizare către mass-media a informațiilor privind procedurile judiciare.
Păcatul suprem: a informat presa
Comunicatul în cauză arată că Parchetul Maramureș a fost sesizat de către organele de poliție despre faptul că femeia, identificată V.E., pretinde și primește diverse sume de bani de la mai multe persoane pentru a favoriza liberarea condiționată a deținuților de la Penitenciarul Baia Mare și că, în urma flagrantului organizat, asupra femeii în cauză a fost găsită suma de 1.650 de euro, primită de la aparținătorul unui deținut. Conform declarațiilor deținutului respectiv, femeia a pretins acei bani, iar o parte din sumă era destinată angajaților penitenciarului cu responsabilități în privința repartizării la muncă a pușcăriașilor sau care făceau parte din comisia de liberare condiționată. Mai mult, femeia i-a spus acelui deținut că o parte din bani va fi trimisă magistraților – judecători și procurori – care au atribuții în legătură cu liberarea condiționată.
În aceeași zi, la cererea postului local de televiziune AXA TV, prim-procurorul Brisc a acordat o scurtă declarație de presă, în care oferea, practic, aceleași informații din comunicatul de presă, iar prezentatorul știrii a adăugat câteva comentarii, respectiv că “comisia de liberare condiționată, formată din nouă persoane, era condusă de un judecător delegat”. Și că, în ziua flagrantului, “deținutul care era rudă cu persoana care a plătit banii a fost eliberat, dar a expirat și mandatul judecătorului delegat la Penitenciarul Baia Mare”.
La data de 3 octombrie 2008, persoana denumită G.E., judecătoare delegată la acest penitenciar, s-a plâns Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut începerea cercetării disciplinare a prim-procurorului Brisc, “pentru comunicatul de presă și pentru declarația dată la respectivul post de televiziune”. Judecătoarea arată că, “la momentul incidentului, era judecător delegat și din cauza comunicatului de presă a sugerat că ar putea fi posibila beneficiară a banilor”. Secția de Procurori a CSM s-a executat și a demarat ancheta disciplinară.
Plângeri la CSM și la CNA
În 23 martie 2009, Ioan Vasile Brisc a fost audiat, el precizând că a pregătit acel comunicat de presă după ce a primit informații suplimentare din partea prim-procurorului DNA. După ce a redactat comunicatul, l-a transmis către doi procurori de la DNA, pentru a-și spune opinia. Unul dintre ei nu a avut nicio obiecțiune, iar al doilea i-a sugerat să-i limiteze conținutul la ancheta desfășurată de Parchetul Tribunalului Maramureș.
Interesant este că președintele de atunci al Tribunalului Baia Mare, care a delegat-o pe judecătoarea G.E. la Penitenciarul Baia Mare, a transmis o notă, în data de 27 martie 2009, în care a spus că instanța nu a considerat să inițieze o cercetare privind posibile fapte de corupție săvârșite de un judecător care lucra, la acel moment, la acea instanță.
În 31 martie 2009, Brisc a solicitat Secției de Procurori de la CSM să audieze jurnaliștii locali care au fost prezenți la prinderea în flagrant a femeii care cerea bani pentru eliberarea deținuților. CSM a refuzat. Mai mult, judecătoarea G.E. a formulat, anterior plângerii depuse la CSM, o cerere către AXA TV, pentru ca respectivul post de televiziune să retracteze comentariile cu privire la vreo posibilă legătură între încetarea mandatului de judecător delegat la Penitenciarul Baia Mare și cauza traficului de influență. Pentru că nu a primit răspunsul pe care și-l dorea, judecătoarea a sesizat și Consiliul Național al Audiovizualului. Pe 10 aprilie 2009, CNA i-a respins sesizarea.
Înalta Curte l-a “executat” de două ori
Din acest moment, lucrurile au decurs într-un mod care devoalează modul în care sistemul se închide ermetic în jurul