În opinia psihologului, armonia apare în viața noastră atunci când învățăm să-l privim cu bunătate pe cel de lângă noi, să îl apreciem, să îl facem să se simtă important, satisfăcut, împlinit și ajutat. Însă, în aceeași măsură, pentru ca armonia să fie și durabilă, și reală, nu contrafăcută, presupune ca și persoanele de lângă noi să adopte același comportament față de noi.
„Un astfel de bun simț - să faci altuia ce vrei tu să-ți facă el -, este o lege nescrisă a relațiilor de orice fel. Armonia nu este un proces întâmplător, uneori este bazat pe anumite segmente chimice dintre doi oameni. Cu toate acestea, timpul aduce cu el arătarea și sinceritatea unul față de altul, până în cele mai profunde lucruri, gânduri, și simțuri. Armonia dorită este direct proporțională cu armonia oferită. Astfel, sunt multe momentele când dai și, uneori, nu primești nimic, dar totodată te întrebi: „Eu pentru cine fac toate astea, dacă partenerul nu apreciază? De ce mă zbat și muncesc atât, dacă partenerul nu evaluează și nu se bucură de reușitele noastre și, în plus, uneori mă ignoră și mă tratează cu spatele?”. Relațiile actuale sunt obiect de desăvârșire a celor mai înalte trăiri, nu de satisfacție egocentristă sau temporară. Ca și un pom pe care îl uzi și fertilizezi sau un copil pe care îl hrănești și îl educi să aibă putere în viață, așa și relația cere efortul tău de a o crește”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Piedici care nu ne permit să evoluăm în relația noastră
Specialistul a identificat câteva obstacole care ne împiedică să creștem relația, să ajutăm și să ne ajutăm mai mult:
- „Programele” de comportament (frustrări, supărări, respingeri, îndepărtări).
- Cuvinte aruncate ca reacții (lasă-mă, pleacă, plec, ești…, nu vreau, nu am chef etc).
- Iluzia altor parteneri decât cel actual.
- Iluzia că partenerul poate face ceva mai bine decât face deja.
- Prejudecățile sociale care împiedică simțurile și inima să muncească și să crească.
- Afecțiunea pentru lucruri și nu pentru partener.
- Stările de dispoziție preluate de la ceilalți.
- A oferi pentru că aștepți ceva la schimb.
- A uita de motivul pentru care te afli cu partenerul.
- Neacceptarea situației de viață sau de job a partenerului.
- Naivitatea de a crede ce spun alții despre voi.
- Înlăturarea prilejului de a privi prin ochii celuilalt (pentru că EU știu mai bine).
Astfel, toate aceste atitudini împotriva armoniei îngreunează fericirea căutată de cei doi în relație. Observând, înțelegând și evitând lucrurile de mai sus, cuplul poate reda armonia și fericirea vieții, conchide psihologul Alexandru Pleșea.