Cu o experiență de 24 de ani în managementul unor instituții precum Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, noul director spune că obiectivul său nu este doar finalizarea unei perioade de tranziție, ci reconstruirea încrederii publicului și readucerea teatrului în centrul vieții culturale a Constanței.
Un mandat început în mijlocul șantierului, dar cu planuri pe termen lung
Silviu Cristian Albu a ajuns la conducerea Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” într-un moment deloc ușor. Clădirea emblematică a instituției este în plin proces de reabilitare, spectacolele sunt susținute în spații alternative, iar teatrul funcționează cu un deficit important de personal artistic și tehnic. Cu toate acestea, noul manager vorbește mai puțin despre obstacole și mai mult despre oportunități.
Acesta explică de ce consideră că un oraș precum Constanța nu poate exista fără operă, cum intenționează să atragă o nouă generație de spectatori printr-o comunicare adaptată vremurilor, de ce își dorește ca teatrul să devină un partener al industriei turistice și cum vede colaborarea dintre instituțiile culturale ale orașului.
Interviul este, în același timp, și o incursiune în parcursul profesional al lui Silviu Cristian Albu, început aproape întâmplător în urmă cu 24 de ani, la Opera Națională București, sub îndrumarea marelui tenor Ludovic Spiess. De atunci, a coordonat proiecte complexe, a participat la reorganizarea unor instituții culturale importante și spune că toate aceste experiențe l-au pregătit pentru provocarea de la Constanța.
Noul director vorbește deschis despre lipsa de personal, despre repertoriul pe care vrea să îl readucă pe scenă, despre proiectul unui musical realizat împreună cu Teatrul de Stat Constanța, despre dezvoltarea unei adevărate stagiuni estivale dedicate turiștilor și despre convingerea sa că opera nu este un lux, ci o parte esențială a identității unui mare oraș.
„Nu am venit la Constanța să schimb oameni. Am venit să construim împreună”, spune Silviu Cristian Albu, după preluarea conducerii Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
„Am ajuns în cultură din întâmplare. Ludovic Spiess mi-a schimbat viața”
A.D. : Domnule Albu, sunteți de puțin timp la conducerea Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, iar pentru mulți constănțeni sunteți încă un nume nou. Cine este, dincolo de funcție, Silviu Cristian Albu?
Silviu Cristian Albu: Sunt un om absolut normal, care de 24 de ani trăiește și respiră cultură. Dacă mă întrebați sincer, nici nu cred că aș mai putea face altceva. Toată viața mea profesională s-a construit în jurul instituțiilor culturale și, privind în urmă, îmi dau seama că fiecare etapă m-a pregătit pentru provocarea pe care o am astăzi la Constanța.
A.D.: Totuși, pregătirea dumneavoastră este juridică.
Silviu Cristian Albu: Da. Sunt jurist și am practicat această profesie atât la Opera Națională București, cât și la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Dar, în paralel, am lucrat aproape în toate zonele unei instituții culturale: achiziții publice, contracte, management cultural, proiecte europene, administrație. Practic, am avut șansa să înțeleg mecanismul unui teatru din interior, nu doar din perspectiva unui singur compartiment. Astăzi, când ajunge pe biroul meu un document financiar, unul juridic sau unul de resurse umane, îl citesc fără emoții, pentru că, la un moment dat, am lucrat efectiv în toate aceste domenii.
A.D.: Cum a început această poveste? Nu pare un traseu obișnuit.
Silviu Cristian Albu: Deloc. În 2002 eram șomer. Așa a început totul. Întâmplarea a făcut să mă întâlnesc cu un om extraordinar, directorul de atunci al Operei Naționale București, Dorel Popescu. El m-a adus în instituție și acolo l-am cunoscut pe marele Ludovic Spiess. Pot spune fără să exagerez că acea întâlnire mi-a schimbat viața.
A.D.: Cum a fost întâlnirea cu Ludovic Spiess?
Silviu Cristian Albu: Copleșitoare. Era o personalitate uriașă, un om impunător prin prezență, prin voce, prin tot ceea ce transmitea. Dar, în același timp, avea o căldură extraordinară. M-am prezentat și i-am spus foarte sincer că nu știu absolut nimic despre operă. Venisem pe un post complet nou pentru mine, acela de administrator al clădirii Operei, o responsabilitate uriașă pentru un tânăr fără experiență în domeniul artistic.
Țin minte și acum prima întrebare pe care mi-a adresat-o: „Vrei să rămâi în operă sau pleci și tu, ca ceilalți, după șase luni?”. I-am răspuns fără să stau pe gânduri că vreau să rămân. Iar răspunsul acela avea să-mi traseze, practic, întreaga carieră. Au trecut 24 de ani și sunt încă aici, în lumea culturii.
A.D.: Ați început într-o perioadă în care Opera Națională București trecea printr-o amplă reabilitare.
Silviu Cristian Albu: Exact. Culmea este că aproape toată cariera mea a fost legată de astfel de provocări. Am intrat în Operă chiar când începeau lucrările de modernizare. A trebuit să fiu permanent acolo, să urmăresc șantierul, să coordonez foarte multe lucruri. A fost o experiență extraordinară și cred că una dintre cele mai importante școli pe care le-am făcut.
Mai târziu, am trecut printr-o situație similară și la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. De aceea spun că experiența acumulată atunci îmi este foarte utilă acum, când și Teatrul „Oleg Danovski” trece printr-un proces amplu de reabilitare. Știu ce înseamnă un astfel de șantier și știu cât de important este să nu se piardă ritmul activității artistice în această perioadă.
A.D.: De la Opera Națională București ați ajuns apoi la Operetă.
Silviu Cristian Albu: Da. În 2016 eram director general adjunct la Opera Națională București. Opereta tocmai fusese reînființată ca instituție de sine stătătoare și am primit propunerea de a mă alătura noii echipe. Am acceptat fără să știu exact în ce mă implic.
Când am ajuns acolo, practic nu exista aproape nimic. Nu aveam birouri, nu aveam sală de spectacole funcțională, nu aveam repertoriu. Primul nostru spectacol a fost organizat într-o sală închiriată, cu câțiva soliști și un pian. Am luat totul de la zero și, privind în urmă, cred că aceea a fost una dintre cele mai frumoase provocări profesionale din viața mea.
A.D.: Privind în urmă, obser un tipar. Parcă toate marile proiecte din cariera dumneavoastră au început în momente dificile.
Silviu Cristian Albu: Așa este. Mi-au plăcut întotdeauna provocările. N-am ales niciodată drumul cel mai ușor. Dacă există un loc unde trebuie construit ceva, unde trebuie reorganizat, unde trebuie pornit un proiect aproape de la zero, acolo simt că pot fi util.
Poate tocmai de aceea am acceptat și provocarea de la Constanța. Pentru că am văzut un potențial extraordinar. Și cred cu tărie că Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” poate redeveni una dintre marile instituții culturale ale României.
„Nu pot accepta Constanța fără operă. Este parte din identitatea acestui oraș”
A.D.: Ați venit la Constanța după o carieră construită în cele mai importante instituții lirice din București. Ce v-a convins să acceptați această provocare?
Silviu Cristian Albu: În primul rând, istoria acestui teatru. Vorbim despre o instituție cu peste șase decenii de tradiție, care a format generații întregi de artiști și care a fost, ani la rând, unul dintre reperele culturale ale României. Pentru mine nu a fost doar o ofertă profesională. A fost o responsabilitate.
Constanța merită o instituție lirică puternică. Nu este doar un oraș turistic, este unul dintre cele mai importante orașe ale României și are nevoie de o viață culturală pe măsură.
A.D.: Ați spus ceva care cred că îi va bucura pe mulți constănțeni: „Nu pot accepta Constanța fără operă.”
Silviu Cristian Albu: Pentru că exact asta simt. Nu este o formulă frumoasă, spusă într-un interviu. Chiar cred că un oraș ca acesta nu poate exista fără o instituție de operă și balet funcțională.
Constanța are o identitate culturală pe care trebuie să și-o protejeze. De-a lungul timpului, orașul a pierdut instituții importante. Nu cred că ne mai permitem să pierdem încă una. Dimpotrivă, trebuie să investim în ceea ce avem și să reconstruim prestigiul teatrului.
Opera nu este un lux. Este parte din identitatea unui oraș.
A.D.: Când ați intrat pentru prima dată în clădirea teatrului, aceasta era deja în plin proces de reabilitare. Cum a fost acel moment?
Silviu Cristian Albu: Sincer? Am avut un gol în stomac.
Este greu să vezi utilaje și buldozere într-o clădire de patrimoniu. Emoțional, nu este o imagine ușor de acceptat pentru cineva care și-a petrecut viața în astfel de instituții.
Dar, în același timp, am înțeles că această etapă este necesară. Clădirea avea nevoie de investiții serioase și sunt convins că, la finalul lucrărilor, Constanța va avea unul dintre cele mai moderne teatre din România.
A.D.: Până atunci, activitatea trebuie să continue.
Silviu Cristian Albu: Exact. Publicul nu poate aștepta doi sau trei ani până se termină șantierul.
Artiștii nu pot întrerupe activitatea, iar spectatorii trebuie să rămână aproape de teatru. Tocmai de aceea ne-am adaptat și susținem spectacole în alte spații.
Nu este deloc simplu. O operă este construită pentru o scenă specială, cu fosă pentru orchestră, cu mecanisme scenice, cu posibilități tehnice pe care acum nu le avem.
Orchestra este pe scenă, decorurile trebuie regândite pentru fiecare producție, iar artiștii sunt obligați să se adapteze permanent. Sunt eforturi enorme pe care publicul, poate, nici nu le vede.
A.D.: Cu toate acestea, vorbiți foarte des despre normalitate. Ce înseamnă, concret, acest cuvânt pentru dumneavoastră?
Silviu Cristian Albu: Înseamnă predictibilitate și respect pentru public.
Îmi doresc ca spectatorii să știe din timp ce spectacole vor avea loc, să își poată cumpăra bilete cu luni înainte și să își organizeze timpul.
Înseamnă ca artiștii să știe repertoriul din timp, să existe o planificare serioasă și fiecare compartiment al teatrului să funcționeze ca un mecanism bine pus la punct.
Nu sunt adeptul schimbărilor făcute doar de dragul schimbării. Cred în organizare și în continuitate.
Teatrul are un patrimoniu extraordinar, cu aproximativ 85 de titluri în repertoriu. Vreau să readucem cât mai multe dintre ele în fața publicului și să construim o stagiune coerentă, pe care spectatorii să o poată urmări de la început până la sfârșit.
A.D.: Aveți sentimentul că publicul constănțean încă este alături de teatru?
Silviu Cristian Albu: Absolut. Eu nu cred în teoria că publicul nu mai este interesat de cultură.
Cred că oamenii răspund atunci când le oferi spectacole de calitate și când comunici cu ei.
Constanța are un public educat, un public care iubește opera, baletul și muzica clasică. Datoria noastră este să îl recâștigăm și să îi oferim motive să revină în sală.
Nu reconstruim doar o clădire. Reconstruim încrederea oamenilor într-o instituție care trebuie să rămână unul dintre simbolurile orașului.
„Un teatru nu înseamnă doar o clădire. Înseamnă oamenii care urcă în fiecare seară pe scenă”
A.D.: Ați spus că experiența acumulată în București vă ajută să înțelegeți mai bine provocările prin care trece acum Teatrul „Oleg Danovski”. Care este, în acest moment, cea mai mare problemă a instituției?
Silviu Cristian Albu: Fără îndoială, resursa umană. Clădirile se renovează, echipamentele se cumpără, decorurile se reconstruiesc. Cel mai greu este să formezi oameni. Iar un teatru liric funcționează doar dacă toate compartimentele sunt complete și lucrează împreună.
Am găsit aici niște profesioniști extraordinari, oameni care fac performanță în condiții foarte dificile. Tocmai de aceea consider că merită tot sprijinul nostru.
A.D.: Cifrele pe care le-ați prezentat sunt, într-adevăr, surprinzătoare.
Silviu Cristian Albu: Sunt cifre care spun foarte multe.
Astăzi avem doar 11 balerini activi, aproximativ 24 de coriști și 31 de instrumentiști în orchestră. Pentru cine nu cunoaște acest domeniu poate părea suficient, dar, în realitate, vorbim despre un efectiv foarte mic pentru o instituție de nivel național.
Ca să fac o comparație, numai orchestra Operei Naționale București depășește o sută de instrumentiști. Noi avem puțin peste 30 și, cu toate acestea, artiștii reușesc să susțină spectacole care sunt apreciate de public.
Asta spune foarte multe despre valoarea oamenilor pe care îi avem aici.
A.D.: Cum reușește teatrul să monteze spectacole în aceste condiții?
Silviu Cristian Albu: Prin foarte multă muncă și foarte multă pasiune.
Există colaboratori care vin ori de câte ori este nevoie, există artiști care depun un efort uriaș pentru ca fiecare reprezentație să iasă bine, iar publicul vede, în final, doar spectacolul. Nu vede toate sacrificiile din spatele cortinei.
Și poate că este mai bine așa. Rolul nostru este ca spectatorul să plece acasă impresionat de ceea ce a văzut pe scenă, nu de dificultățile prin care trecem noi în culise.
A.D.: Totuși, această situație nu poate continua la nesfârșit.
Silviu Cristian Albu: Evident că nu. De aceea unul dintre obiectivele mele este completarea schemei de personal.
Am început deja discuțiile cu Ministerul Culturii și vom face toate demersurile necesare pentru organizarea de audiții și pentru atragerea de noi artiști.
În primul rând avem nevoie de balerini. Baletul este una dintre emblemele acestui teatru și trebuie să îi redăm forța pe care a avut-o ani la rând.
Vom căuta și colaboratori, pentru că repertoriul pe care ni-l dorim presupune efective artistice mai numeroase.
A.D.: Dincolo de artiști, cât de importantă este echipa din spatele scenei?
Silviu Cristian Albu: Enorm de importantă. Uneori publicul îi uită pe oamenii care nu apar niciodată în lumina reflectoarelor.
Un spectacol de operă nu înseamnă doar soliștii sau orchestra. Înseamnă mașiniști, recuziteri, electricieni, sunetiști, croitorese, oameni din ateliere, personal tehnic și administrativ.
Fiecare reprezentație este rezultatul muncii unei echipe foarte mari. Dacă o singură verigă lipsește, întregul mecanism are de suferit.
A.D.: Cum ați găsit atmosfera în interiorul instituției?
Silviu Cristian Albu: Am găsit oameni care își doresc să muncească.
Sigur că au existat perioade tensionate, iar asta nu este un secret pentru nimeni. Dar eu nu am venit la Constanța ca să judec trecutul.
Am venit să construim împreună viitorul.
Petrec foarte mult timp discutând cu fiecare compartiment, ascultând problemele oamenilor și încercând să găsim soluții. Cred foarte mult în dialog.
Nu sunt managerul care vine și spune: „De mâine faceți exact cum spun eu.”
Cred că într-o instituție culturală cele mai bune idei apar atunci când oamenii sunt ascultați.
Ușa mea este deschisă pentru absolut toți angajații.
A.D.: Ați folosit de mai multe ori cuvântul „echipă”.
Silviu Cristian Albu: Pentru că un manager nu poate face nimic singur.
Poți avea cele mai frumoase proiecte din lume, dar dacă oamenii nu cred în ele, nu se întâmplă nimic.
Eu cred în colaborare și în respect reciproc. Cred că fiecare artist și fiecare angajat trebuie să simtă că face parte dintr-un proiect comun.
Doar așa putem reda Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” locul pe care îl merită în peisajul cultural românesc.
„Dacă vrem un public nou, trebuie să vorbim pe limba lui”. Strategia prin care opera vrea să cucerească generațiile tinere
A.D.: Una dintre cele mai interesante idei pe care le-ați exprimat este aceea că opera trebuie să iasă din tiparele în care a rămas ani la rând. Cum vedeți relația teatrului cu publicul de astăzi?
Silviu Cristian Albu: Cred că primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că publicul s-a schimbat. Nu mai putem comunica în același mod în care o făceam acum 20 sau 30 de ani și să avem așteptarea ca oamenii să vină în sală doar pentru că există un afiș lipit undeva în oraș.
Astăzi oamenii își iau informațiile din telefon. Acolo trebuie să fim și noi.
A.D.: Ați găsit această prezență online când ați ajuns la teatru?
Silviu Cristian Albu: Nu la nivelul la care cred că ar trebui să fie o instituție națională.
Avem foarte multe lucruri de făcut. Site-ul trebuie modernizat, comunicarea trebuie regândită, iar prezența în social media trebuie să devină una constantă și profesionistă.
Nu este suficient să anunți că ai un spectacol. Trebuie să le arăți oamenilor ce se întâmplă în culise, cine sunt artiștii, cum se pregătește o premieră, câtă muncă există în spatele unei reprezentații.
Abia atunci publicul începe să creeze o legătură cu teatrul.
A.D.: Ați vorbit inclusiv despre TikTok. Sunt mulți care spun că opera și TikTok nu au nimic în comun.
Silviu Cristian Albu: Eu cred exact contrariul.
Nu platforma este problema. Contează ce alegi să comunici prin ea.
Dacă un tânăr vede un fragment spectaculos dintr-un balet, o repetiție, un decor impresionant sau câteva secunde dintr-o arie celebră, este foarte posibil să devină curios.
Poate că nu va veni imediat la spectacol, dar va afla că existăm. Iar acesta este primul pas.
Noi trebuie să mergem către public, nu să așteptăm ca publicul să vină singur către noi.
A.D.: Vreți să schimbați și modul în care teatrul comunică în oraș?
Silviu Cristian Albu: Da, categoric.
Îmi doresc ca Teatrul „Oleg Danovski” să fie prezent peste tot unde oamenii își caută informațiile.
Nu vorbim doar despre Facebook sau Instagram. Vorbim despre presa locală, presa națională, parteneriate media, podcasturi, emisiuni, platforme online.
Trebuie să fim vizibili.
Pentru că, dacă oamenii nu aud de tine, nici nu au cum să știe că pregătești un spectacol extraordinar.
A.D.: Vorbeați și despre ideea de predictibilitate.
Silviu Cristian Albu: Da. Cred că aceasta este una dintre cele mai importante schimbări pe care vreau să le fac.
Publicul trebuie să știe din timp ce urmează.
Mi-aș dori ca, la începutul fiecărei stagiuni, spectatorii să poată vedea programul pe mai multe luni și să își cumpere bilete inclusiv pentru spectacolele din decembrie sau chiar mai târziu.
Așa funcționează marile opere din Europa.
Oamenii își organizează timpul, își planifică ieșirile și își rezervă locurile din timp.
Acesta este modelul spre care vreau să mergem și noi.
A.D.: Înseamnă că vă doriți și un public nou.
Silviu Cristian Albu: Absolut.
Sigur că trebuie să îi păstrăm pe spectatorii fideli, cei care au fost alături de teatru zeci de ani.
Dar, în același timp, trebuie să formăm o nouă generație de iubitori ai operei și baletului.
Dacă astăzi nu investim în publicul tânăr, peste zece sau douăzeci de ani nu vom mai avea cui să jucăm.
A.D.: Cum îi convingi pe tineri să intre pentru prima dată într-o sală de operă?
Silviu Cristian Albu: În primul rând, eliminând ideea că opera este ceva inaccesibil.
Opera nu este un loc unde trebuie să mergi doar dacă ești specialist în muzică.
Este o experiență artistică.
Dacă îi faci pe oameni să treacă o singură dată pragul teatrului și spectacolul este bun, foarte mulți dintre ei vor reveni.
Noi trebuie doar să le oferim acel prim motiv.
A.D.: Vor exista și colaborări cu instituțiile de învățământ?
Silviu Cristian Albu: Este unul dintre obiectivele mele.
Mi-aș dori să lucrăm mult mai aproape de Colegiul de Arte și de Facultatea de Arte din Constanța.
Acolo sunt viitorii artiști ai acestui teatru.
Cred foarte mult în ideea de pepinieră.
Studenții și elevii trebuie să intre în contact cu scena încă din timpul studiilor, să participe la repetiții, să vadă cum funcționează o instituție profesionistă și, de ce nu, să urce pe scenă alături de artiști consacrați.
Așa se construiește viitorul unei opere.
„Constanța trebuie să facă turism cultural”. De la musicaluri la parteneriate cu hotelurile și agențiile de turism
A.D.: Ați vorbit de mai multe ori despre faptul că Teatrul „Oleg Danovski” nu trebuie să fie doar o instituție care produce spectacole, ci și un actor important în viața orașului. Cum vedeți acest rol?
Silviu Cristian Albu: Constanța are un avantaj extraordinar pe care foarte puține orașe din România îl au: milioane de turiști în fiecare sezon.
Întrebarea este foarte simplă: ce fac acești oameni după ce pleacă de la plajă?
Dacă vrem să dezvoltăm cu adevărat orașul, trebuie să le oferim și experiențe culturale. Un spectacol de operă, de balet sau un musical poate deveni la fel de atractiv ca o ieșire în centrul vechi sau o cină la un restaurant.
Asta înseamnă, de fapt, turism cultural.
A.D.: Vă gândiți deja la parteneriate în această direcție?
Silviu Cristian Albu: Da. Chiar îmi doresc foarte mult să construim parteneriate cu hotelurile și cu agențiile de turism.
Mi-ar plăcea ca, atunci când un turist își rezervă un sejur la Constanța sau în Mamaia, să afle încă de la recepție că în seara respectivă poate merge și la un spectacol.
Exact așa se întâmplă în marile orașe europene.
Nu trebuie să inventăm nimic. Trebuie doar să adaptăm modele care funcționează deja foarte bine.
A.D.: Sunt oameni care spun că vara publicul este interesat doar de plajă și de distracție.
Silviu Cristian Albu: Eu nu cred asta.
Oamenii merg la plajă în timpul zilei, iar seara caută experiențe.
Unii aleg un restaurant, alții un concert, alții o piesă de teatru sau un spectacol de operă.
Nu există concurență între aceste forme de divertisment.
Din contră, ele se completează.
Un oraș puternic este un oraș în care ai cât mai multe opțiuni pentru timpul liber.
A.D.: Ați vorbit inclusiv despre colaborări între instituțiile culturale din Constanța.
Silviu Cristian Albu: Da, pentru că eu cred foarte mult în ideea de parteneriat.
Am discutat deja cu domnul Erwin Șimșensohn, managerul Teatrului de Stat Constanța, și amândoi ne dorim să construim împreună un proiect.
Cred că instituțiile culturale trebuie să înceteze să funcționeze fiecare în bula ei.
Publicul este același, iar atunci când colaborăm câștigă toată lumea.
A.D.: Ați lăsat chiar să se înțeleagă că aveți deja un vis comun.
Silviu Cristian Albu: Da. Și sper să-l transformăm în realitate cât mai curând.
Ne dorim să montăm un musical.
Amândoi iubim acest gen și credem că există un public foarte numeros care așteaptă astfel de spectacole.
Eu vin din zona Operetei și Musicalului „Ion Dacian”, unde am avut ocazia să lucrez la numeroase producții. Știu cât de bine reacționează publicul și cred că un astfel de proiect ar avea un succes foarte mare și la Constanța.
A.D.: De ce credeți că musicalul ar avea succes aici?
Silviu Cristian Albu: Pentru că face parte, într-un fel, din tradiția orașului.
Constănțenii au fost obișnuiți ani la rând cu spectacolele Teatrului de Revistă „Fantasio”.
Musicalul este o continuare firească a acelei tradiții, doar că într-o formă modernă.
Cred că publicul îl va primi foarte bine.
A.D.: Șantierul prin care trece teatrul vă obligă să renunțați la anumite spectacole, dar spuneați că poate reprezenta și o oportunitate.
Silviu Cristian Albu: Exact.
Faptul că nu avem momentan scena clasică ne obligă să fim creativi.
Putem experimenta mai mult.
Putem monta spectacole de teatru-dans, balet contemporan, concerte scenice, producții cu decor minimalist sau spectacole care, poate, într-o stagiune normală ar fi fost mai greu de introdus în repertoriu.
Uneori, limitările te obligă să găsești cele mai bune soluții.
A.D.: Ați vorbit și despre readucerea în repertoriu a unor operete foarte iubite.
Silviu Cristian Albu: Da, pentru că teatrul are un patrimoniu extraordinar.
Avem titluri pe care publicul le iubește și pe care cred că este momentul să le readucem în fața spectatorilor.
Mă gândesc la Voievodul Țiganilor, O noapte la Veneția, My Fair Lady, Liliacul și multe altele.
Unele pot fi prezentate chiar și în formule adaptate, cu decor minimalist și accent pe muzică și interpretare.
Important este ca aceste spectacole să revină la viață.
Există loc pentru toate formele de cultură.
Există oameni care merg la concerte pop, există oameni care iubesc jazzul, există public pentru teatru și există public pentru operă.
Nu trebuie să le punem în competiție.
Rolul nostru este să oferim spectacole bune și să îi facem pe oameni să descopere frumusețea acestui univers.
A.D.: Ce mesaj transmiteți publicului TNOB?
Silviu Cristian Albu: În primul rând, îi invit să vină la spectacole.
Apoi îi invit să redescopere teatrul.
Instituția aceasta are artiști extraordinari, oameni care muncesc enorm și care merită să fie cunoscuți și apreciați.
Îmi doresc ca Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” să redevină un motiv de mândrie pentru Constanța.
Și sunt convins că, împreună cu publicul și cu presa, putem construi acest lucru.
„Nu am venit la Constanța să schimb oameni. Am venit să construim împreună”
A.D.: Domnule Albu, după aproape o oră de discuție, am remarcat că ați folosit de foarte multe ori cuvântul „împreună”. Pare să fie un principiu după care vă conduceți.
Silviu Cristian Albu: Pentru că așa cred că trebuie să funcționeze o instituție culturală.
Un manager nu face spectacole. Nu cântă în orchestră, nu dansează, nu urcă pe scenă și nu coase costume.
Managerul creează condițiile în care oamenii să-și poată face meseria cât mai bine.
Dacă artiștii sunt liniștiți, dacă echipa tehnică are tot ce îi trebuie, dacă fiecare compartiment funcționează, atunci rezultatul se vede și pe scenă.
A.D.: Ați găsit o echipă dispusă să meargă în aceeași direcție?
Silviu Cristian Albu: Da.
Am întâlnit oameni care iubesc acest teatru și care își doresc să-l vadă din nou acolo unde îi este locul.
Sigur că există probleme. Ar fi fost imposibil să nu existe după o perioadă atât de complicată, cu șantier, mutări și schimbări.
Dar am găsit și foarte multă disponibilitate pentru dialog.
Iar acesta este cel mai important lucru.
A.D.: Dacă peste câțiva ani cineva v-ar întreba care a fost cea mai importantă realizare a mandatului dumneavoastră, ce ați vrea să puteți răspunde?
Silviu Cristian Albu: Mi-aș dori să spun că oamenii au început din nou să vorbească despre Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” cu mândrie.
Că spectacolele se joacă cu sala plină. Că tinerii vin pentru prima dată la operă și revin. Că artiștii își doresc să lucreze aici. Și că instituția a redevenit unul dintre simbolurile culturale ale Constanței. Asta ar însemna că ne-am făcut treaba.

