Jurnalul.ro Cultură 31 de spectacole românești și 5 străine selectate în a 34-a ediție a Festivalului Național de Teatru (18 – 27 octombrie la București)

31 de spectacole românești și 5 străine selectate în a 34-a ediție a Festivalului Național de Teatru (18 – 27 octombrie la București)

de Magdalena Popa Buluc    |   

Echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru – formată din Mihaela Michailov, Călin Ciobotari și Ionuț Sociu, care au vizionat peste 250 de spectacole din România, Republica Moldova, Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Serbia – prezintă argumentul, structura și componentele actualei ediții.

Ediția a 34-a a Festivalului Național de Teatru (18 – 27 octombrie 2024) – aflată sub semnul DRAMATURGIILOR POSIBILULUI – continuă deplasarea de accent de pe ideea de selecție pe cea de curatoriat, practicată deja în anii precedenți. Astfel, spectacolele care vor fi prezentate anul acesta la București nu alcătuiesc o „vitrină” a teatrului românesc din stagiunea 2023-2024, ci reprezintă, mai degrabă, opțiuni rezultate în urma unor criterii curatoriale precum cele de mai jos:

● Dramaturgia ca element decisiv al spectacolului

Conceptul actualei ediții, axat pe formula „dramaturgiile posibilului”, ne-a furnizat unul dintre criteriile majore de raportare la spectacolele vizionate. Am încercat să urmărim modul în care construcția spectaculară privilegiază și valorifică, fertil și coerent, un fond dramaturgic consistent, integrându-l și subliniindu-l în interiorul unei estetici unitare. Am fost receptivi la formulele dramaturgice provocatoare, relevante fie prin temă, fie prin mijloacele de construcție și am încercat să oglindim, prin opțiunile noastre, diversitatea acestui strat esențial al spectacolului: dramaturgia. Ne-a interesat să subliniem o varietate de formule și conținuturi dramaturgice, de raportări la teme actuale acute, de reconfigurări ale unor texte canonice, explorate din perspective atipice. Considerăm că teatrul românesc este într-un moment în care vocile dramaturgice se diversifică din ce în ce mai mult, rolurile autorilor și autoarelor în echipele de creație merită analizate și susținute programatic, cadrele de vizibilitate a dramaturgiei locale devin tot mai numeroase. Publicurile FNT vor avea astfel parte de experiențe consistente atât în siajul unei paradigme inovatoare, cât și în cea de observare a familiarei relații cu textul clasic, sau a tradiționalelor, dar încă actualelor chestionări asupra raportului dramaturgie – literatură contemporană (un raport explorat din ce în ce mai profund în teatrul românesc al ultimilor ani).

● Capacitatea spectacolului de a structura o estetică atent definită

Dincolo de interesul pentru dramaturgii variate, elaborate de autori și autoare care s-au remarcat deja în spațiul teatral local prin scriituri personale, ancorate în reflecții asupra realităților imediate, am încercat să evidențiem, prin alegerile noastre, estetici bine închegate, care devin forme de consolidare a personalității spectacolului, a unicității lui, a calității de construct artistic cu o semnătură recognoscibilă vizual, senzorial, conceptual.

● Principiul reprezentativității

Deși câmpul teatral românesc nu este încă predispus la echilibrări structurale pe teme de gen sau vârstă, am căutat să compensăm situația „din teren” cu o atenție sporită pentru o cât mai onestă reprezentativitate. Am promovat vitalitatea creativă vibrantă și energiile rafinate ale maturității, în cazul creatorilor ajunși la o împlinire a carierei lor. Totodată, am încercat să ne apropiem de un echilibru acceptabil în ceea ce privește raportul creatori – creatoare.

Insistăm pe acest principiu în speranța că, odată conștientizat și aplicat sistematic, el va funcționa „de la sine” într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.

● Geografii de creație

Așa cum se poate observa în tabloul general al spectacolelor ce vor fi prezentate în FNT 2024, numărul spectacolelor produse în teatre din București nu depășește o treime din numărul total. Am considerat acest raport ca fiind rezonabil, apt de a scoate din discuție un eventual „centrism curatorial”, captiv în formula centru orașe „de categoria B”, ca să parafrazăm titlul unui spectacol din stagiunea actuală. În același timp, am păstrat un criteriu de reprezentare regională, încercând să punem în valoare diversitățile geografic-teatrale.

● FNT ca observare și încurajare a potențialului creator în raport cu dramaturgii diverse

Fie că a fost vorba de teatre cu parcurs general foarte bun în ultimii ani, fie că a fost vorba de creatori care au probat constanță în calitatea creației, am considerat oportun să sprijinim responsabilitatea, seriozitatea, discernământul, empatia cu nevoile culturale ale comunității sau cu subiecte importante, necesar a fi discutate în spațiul public. Potențialul creator, atât la nivel instituțional, cât și la nivel individual și colectiv, trebuie, în opinia noastră, adus în atenție ori de câte ori este posibil.

● Echipele de creație și vocea lor colectivă în valorizarea dramaturgiilor actuale

Democratizarea proceselor de creație din ultimul deceniu de teatru românesc ni s-a părut suficient de maturizată pentru a ne permite observarea unor spectacole în care vocea echipei este sonoră și bine articulată. Ne referim, pe de o parte, la echipe funcționale pe linia regie-dramaturgie, și, pe de altă parte, la trupe atât de puternice încât devin elemente colective dominante la nivelul receptării spectacolului. Cele câteva exemple de bune practici în acest sens sunt apte, credem, să inspire și să legitimeze în plan concret străvechea definiție a teatrului ca artă colectivă.

● Deschiderea către interdisciplinaritate

Când vorbim de dramaturgii ale posibilului, avem în vedere și acele spectacole/ creatori și creatoare care deschid și întrețin un dialog cu ideea de interdisciplinaritate, fie că vorbim de relația teatrului cu arte vizuale, film, dans, muzică sau, în general, tehnologie. Asta în condițiile în care, decenii la rând, s-a vorbit la noi despre „un teatru cu punțile tăiate”, după cum îl numea Mihail Sebastian, un teatru care se izola în raport cu mutațiile ce aveau loc în alte domenii artistice și cu transformările societății în general.

● Al patrulea curator: publicul

În mod constant, pe parcursul perioadei de curatoriere, ne-am proiectat în perspectiva spectatorului, încercând să identificăm interesele, așteptările și exigențele acestuia. Nu ne referim doar la binomul comedie – dramă, ci la elemente de profunzime precum: atașamentul față de o temă sau alta, apetența pentru un anumit tip de estetică, sensibilitatea pentru un anume creator, disponibilitatea pentru un anumit tip de dramaturgie, șansa de a întâlni tipologii de spectacol mai puțin dezvoltate. Încă neclarificate, încă ambigue, încă neabordate metodic, dinamicile publicului/ publicurilor de teatru din România merită analizate cu atenție, mai ales în contextul în care structurile dramaturgice actuale vin cu multiplele lor provocări. Concluziile unor astfel de analize pot influența considerabil parcursul teatrului nostru din viitor.

♦♦♦  

 

Dincolo de opțiunea pentru spectacole, ne-a preocupat să propunem un concept curatorial extins, axat pe dramaturgiile posibilului, care să devină vizibil articulat și pe alte paliere intersectate.

Astfel, continuăm modulul de spectacole și ateliere dedicate publicurilor tinere, pe care l-am propus, în premieră în FNT, la ediția din 2022, punând accentul, de data aceasta, pe spectacole ce se vor juca în teatre și pe ateliere desfășurate în grădinițe, școli, licee și universități.

Continuăm, de asemenea, modulul de spectacole-lectură care valorizează formule dramaturgice variate, în acord cu transformările lumii de azi, prin propunerea unor texte din Germania, Portugalia și România, urmând a fi regizate de tinere regizoare și regizori, sub îndrumarea lui Bobi Pricop. În ultima zi a modulului, invităm publicul la Maratonul Dramaturgiei Românești, cu participarea, prin lectura a câte unui succint text, a 15 autoare și autori care s-au remarcat deja în peisajul teatral local sau care sunt la început de drum.

Acordăm, în premieră în FNT, un spațiu de vizibilitate mai multor spații independente și structuri asociative care, în ultimii ani, au pus un accent important și au oferit cadre diverse de reprezentare scenariului dramatic contemporan, din dorința de a sublinia contribuția esențială a acestor spații la dezvoltarea dramaturgiilor actuale.

Pentru a întregi conceptul curatorial al dramaturgiilor posibilului, am invitat două artiste multidisciplinare – Mădălina Dan și Irisz Kovacs – care vor lucra pe durata festivalului în echipe de creație formate din dramaturgi/ dramaturge, sound și video designeri, pentru a propune un format artistic de maxim 30 de minute, în care componenta scriiturii să se dezvolte în relație directă cu spații sonore, vizuale, corporale.

În acest an, FNT este partener al evenimentelor inițiate de Centrul Național al Dansului București, dedicate artistei Miriam Răducanu, de la a cărei naștere se împlinesc, pe 17 octombrie, 100 de ani.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

 

SELECȚIA SPECTACOLELOR DIN ROMÂNIA

 

10 LUCRURI PE CARE LE-AM PIERDUT LA FESTIVALUL MAMAIA

Text: Gabriel Sandu; Regie: Elena Morar & Gabriel Sandu; Scenografie, video, lighting design: Miruna Croitoru; Sound design și adaptare muzicală: Alexandru Neș; Coregrafie: Stela Cocârlea; Pregătire muzicală: Inga Postolache; Teatrul de Stat Constanța

A DOUĂSPREZECEA NOAPTE SAU CUM DORIȚI

Text: William Shakespeare; Adaptare de Botond Nagy, după traducerea semnată de Mihnea Gheorghiu și traducerea semnată de Violeta Popa și George Volceanov; Regie: Botond Nagy; Scenografie: Andreea Săndulescu; Muzică originală și sound design: Claudiu Urse; Coregrafie: Andrea Gavriliu; Lighting & video design: Cristian Niculescu; Dramaturgie: Ştefana Pop-Curşeu; Asistent de regie: Diana Mihalașcu; Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca

A DOUĂSPREZECEA NOAPTE

Text: William Shakespeare; Regie: Andrei Șerban; Regizor asociat: Daniela Dima; Scenografie: Carmencita Brojboiu; Lighting design: Cristian Niculescu; Sound design: Alex Popa; Momente coregrafice: Mihaela Velicu; Teatrul de Stat Constanța

ANATOMIA UNEI SINUCIDERI

Text: Alice Birch; Traducere: Alina Ioana Vasiliu; Regie și adaptare: Diana Mititelu;

Scenografie: Budianu Alexandra; Muzica: Mihai Dobre; Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu-Gheorghe

ANOMALIA

Text, dramaturgie: Joanna Kowalska; Concept, regie, muzică, coregrafie: Natasza Sołtanowicz; Decor și costume: Marianna Syska; Aranjamente muzicale, sound design: Grzegorz Bieńko; Traducere: Iulia Gheorghiță; Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova

ANTOLOGIA DISPARIȚIEI

Scenariu, regie, univers sonor, filmări: Radu Afrim (după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu); Scenografie: Cosmin Florea; Coregrafie: Alice Veliche; Pregătire și aranjament muzical: Diana Roman; Asistent de regie: Anamaria Rusu; Video-proiecție, filmări, mapping: Mihai Nistor; Light-design: Cristian Niculescu; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași

CARACATIȚA

Dramaturgie: Mara Căruțașu și Catinca Drăgănescu; Concept și regie: Catinca Drăgănescu; Muzică și sound design: Andrei Dinescu și Andrei Raicu; Scenografie: Ruxandra Preda; Coregrafie: Florin Fieroiu; Măști supradimensionate: Laura Duică și Cătălina Rudeanu; Lighting design: Andrei Ignat; Video proiecție: Raluca Vasilescu; Teatrul Masca, București

DINCOLO DE TANDREȚE

Text: Alexander Zeldin; Regie: Sânziana Stoican; Scenografie: Valentin Vârlan; Teatrul Nottara, București

DOUĂ ORE CU PAUZĂ

Scenariu și regie: Gianina Cărbunariu; Scenografie: Adrian Ganea; Lighting design: Cristian Niculescu; Muzică originală: Oscar Engvari; Mișcare scenică: Ioana Marchidan; Teatrul Excelsior, București

EX

Text: Marius von Mayenburg; Traducere: Elise Wilk; Regie și decor: Theodor-Cristian Popescu; Costume: Sabina Reus; Teatrul Mic, București

FALSA SERVITOARE

Text: Pierre de Marivaux; Traducere: Adrian Nicolae; Regie: Alexandru Mâzgăreanu; Scenografie: Andreea Săndulescu; Teatrul „Maria Filotti”, Brăila

HAMLET

Text: William Shakespeare; Regie artistică și adaptare scenică: Declan Donnellan; Scenografie: Nick Ormerod; Muzică: Tibor Cári; Lupte scenice – scrimă: Antonie Mihail; Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova

HEDDA GABLER

Text: Henrik Ibsen; Regie: Thomas Ostermeier; Regizor asociat: Christoph Schletz; Decor: Jan Pappelbaum; Costume: Ruxandra Bușneag; Muzică: Malte Beckenbach; Video: Sébastien Dupouey; Lighting design: Erich Schneider, Carsten Sande; Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

LA CÂȚIVA OAMENI DISTANȚĂ DE TINE

Text: Dan Coman; Regie și univers sonor: Radu Afrim; Scenografie: Sabina și Bianca Veșteman; Coregrafie: Flavia Giurgiu; Concept lumini: George Jipa; Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București

LUMÂNĂRILE DREPTĂȚII

Text: Csaba Székely; Regie: Aba Sebestyén; Muzică: Tibor Cári; Decor: Beáta Sós; Costume: Rebeka Hatházi; Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”

MARIA STUART

Text: Friedrich Schiller; Regie: Diego de Brea; Dramaturgie: Kata Gyarmati; Costume: Gyopár Bocskai; Teatrul Maghiar de Stat Cluj

MOBILĂ ȘI DURERE

Text: Teodor Mazilu; Regie: Cristian Ban; Scenografie: Irina Chirilă; Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu-Gheorghe

NEÎNȚELEGEREA
Text: Albert Camus; Regie: Bobi Pricop; Decor: Oana Micu; Costume: Oana Micu și Lucian Rusu; Sound Design: Eduard Gabia; Light Design: Costi Baciu; Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu

OEDIP

Text: Robert Icke; Regie: Andrei Şerban; Regizor asociat: Daniela Dima; Scenografie: Carmencita Brojboiu; Video proiecție: Radu Daniel; Lighting design: Cristi Niculescu; Teatrul Bulandra, București

PĂRINȚI

Scenariu: Diana Bădica și Cristian Ban (după romanul omonim de Diana Bădica); Regie: Cristian Ban; Scenografie: Andreea Săndulescu; Lighting design: Vlad Lăzărescu; Teatrul Metropolis, București

PESCĂRUȘUL

Text: A.P. Cehov; Traducere: Bogdan Budeș; Un spectactacol de Christian Benedetti; Teatrul Tineretului, Piatra Neamț

PIETONUL AERULUI

Text: Eugène Ionesco; Traducere: Vlad Russo și Vlad Zografi; Regie: Gábor Tompa; Decor: Adrian Damian; Costume: Luiza Enescu; Muzică originală: Vasile Șirli; Mişcare scenică: Ferenc Sinkó; Video design: Radu Daniel; Asistent de scenografie: Dariana Pau; Saxofon: Patricia Marchiș; Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca

PERICLES

Text: William Shakespeare; Dramaturgie: Dálnoky Réka; Regie: Philip Parr; Scenografie și costume: Brian D. Hanlon; Coregrafie: Anca Stoica; Muzică: Tibor Carí; Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara

RABBIT HOLE

Text: David Lindsay-Abaire; Regie: Vlad Cristache; Scenografie: Andreea Tecla; Teatrul „Regina Maria”, Oradea

REVIZORUL

Text: Nikolai Gogol; Regie artistică și adaptare: Alexandru Dabija; Scenografie: Ioana Pashca; Teatrul Mic, București

SIDY THAL

Text: Thomas Perle & Clemens Bechtel; Regie: Clemens Bechtel; Decor și costume: Șteff Chelaru, Ioana Groza; Muzică: Dan Simion; Documentare: Maria Irimia; Colaborare dramaturgică: Dan Druță; Teatrul German de Stat Timișoara și Teatrul Evreiesc de Stat București

TEOREMA

Text: Pier Paolo Pasolini; Dramatizare și adaptare: Yann Verburgh; Regie: Eugen Jebeleanu; Scenografie: Velica Panduru; Muzică: Remi Billardon; Lighting design: Cristian Niculescu; Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu

TRAP

Text: Bogdan Georgescu; Regie: Bogdan Georgescu; Scenografie: Irina Gâdiuță; Asociația O2G

VICTIMELE DATORIEI

Text: Eugène Ionesco; Traducere: Vlad Zografi și Vlad Russo; Regie: Radu Iacoban; Decoruri: Tudor Prodan; Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

WOYZECK

Text: Georg Büchner; Regie: Hunor Horváth & Edith Buttingsrud Pedersen; Coregrafie: Edith Buttingsrud Pedersen; Scenografie: Előd Golicza; Costume: Zsofia Gabor; Video Design: Dan Basu; Light Design: Michael Bischoff; Ilustrație muzicală: Hunor Horváth; Muzică adițională: Mihai Dobre; Reinterpretare și claviatură: Tamás Kolozsi; Maestru de cor: Melinda Martha Samson; Pregătire muzicală: Vlad Robaș; Teatrul Național „Radu Stanca”, Secția Germană, Sibiu

ZEIȚE DE CATEGORIA B

Text: Alexandra Felseghi; După o idee și în regia lui Andrei Măjeri; Experiență sonoră: Adrian Piciorea; Costume: o selecție de piese din colecțiile lui Lucian Broscățean; Make-up Artist: Mara Rădulescu; Producător principal: creart / Teatrelli; Co-producători: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

 

 

SPECTACOLE INVITATE DIN STRĂINĂTATE

DANCE ME!

Idee și concept: She She Pop (distribuția se poate schimba la fiecare spectacol); De/Cu: Sebastian Bark, Dan Belasco Rogers, Santiago Blaum, Johanna Freiburg, Fanni Halmburger, Lisa Lucassen, Mieke Matzke, Ilia Papatheodorou, Tatiana Saphir, Claudia Splitt, Berit Stumpf, Hiyam Biary, Eren M. Güvercin, Jan Nwattu, Şimal Nil Şahin, Nikolas Stäudte, Béla Arnaud Weimar-Dittmar, Zelal Yesilyurt, Sindi Zeneli; Consultanți artistici: Laia Ribera Cañénguez, Rodrigo Zorzanelli Cavalcanti; Decor: Jan Brokof, Costume: Lea Søvsø, Light Design: Andreas Harder, Michael Lentner; Consultanță coregrafică: Jill Emerson; Sunet: Xavier Perrone; O producție She She Pop; Co-producători: HAU Hebbel am Ufer Berlin, Kampnagel Hamburg, Künstler innenhaus Mousonturm, FFT Düsseldorf, HELLERAU – Europäisches Zentrum der Künste

 

LIPPY

Scenariu dramatic: Bush Moukarzel; Regie: Ben Kidd și Bush Moukarzel, Decor: Andrew Clancy; Costume: Grace O'Hara; Lumini: Stephen Dodd; Sunet și muzică: Adam Welsh; O producție Dead Centre

 

MÉMÉ

Concept, text și performer: Sarah Vanhee; Design obiecte și scenografie: Toztli Abril de Dios; Sunet: Ibelisse Guardia Ferragutti; Consiliere: Christine De Smedt; Light design: Babette Poncelet; Co-producție: Kunstenfestivaldesarts (Bruxelles), Kaaitheater (Bruxelles), Wiener Festwochen (Viena), HAU Hebbel am Ufer (Berlin), De Grote Post (Oostende), Théâtre de la Bastille (Paris), Festival d’Automne à Paris

 

POVEȘTILE BUNICILOR ȘOPTITE FIICELOR DE MAMELE LOR

Text și regie: Gianina Cărbunariu; Scenografie și costume: Anna Maria Karczmarska, Mikołaj Małek; Muzică: Charles Nepelski; Coregrafie: Katarzyna Sikora; Dramaturgie: Anna Mazurek; Lumini: Rafał Paradowski; Teatrul Contemporan din Szczecin, Polonia

Sezonul Româno-Polonez

ULTIMELE ZILE ALE ELENEI ȘI LUI NICOLAE CEAUȘESCU

Scenariu și dramaturgie: Julia Holewińska; Regie: Wojciech Faruga; Scenografie, costume și lumini: Wojciech Faruga; Muzică: Radosław Duda; Pregătire muzicală: Natalia Kawałek; Coregrafie: Bartłomiej Gąsior, Producție: Teatr Polski Bydgoszcz

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SILVIU PURCĂRETE – 50 de ani de creație

UNITER și FNT marchează 50 de ani de creație teatrală a regizorului Silviu Purcărete, 50 de ani de activitate artistică recunoscută în țară și în lume, prin invitarea la ediția din acest an a Festivalului Național de Teatru a celor mai recente premiere ce îi poartă semnătura: O TRAGEDIE VENINOASĂ, după Women Beware Women de Thomas Middleton – producție a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași și LEXICONUL AMAR de Sebastian-Vlad Popa și Laur Cavachi, după „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” – o producție a Teatrului Odeon, București. Evenimente conexe vor marca, de asemenea, activitatea prodigioasă a regizorului: o expoziție și prezentarea unor volume dedicate creației sale.

Module care completează selecția, adâncind conceptul DRAMATURGIILE POSIBILULUI.

 

  1. FNT educațional

După doi ani în care FNT educațional a gândit un modul de spectacole și ateliere în școli și licee din București (peste 1000 de copii și adolescenți/ adolescente au participat la aceste activități), ediția din 2024 aduce tinerii în sălile de teatru din București, la spectacole care au în centru problematici sensibile ale vârstelor lor și opere literare cu care se întâlnesc în anii de școală. Fiecare spectacol din FNT educațional va fi prezentat în colaborare cu o grădiniță, o școală, un liceu sau o universitate din București, și va fi urmat de o discuție cu publicurile tinere. Spectacolele vor fi prezentate în regim de matineu. În ziua următoare prezentării spectacolului, un membru al echipei de creație va fi prezent în grădinița/ școala/ liceul/ universitatea parteneră pentru un atelier condensat.

Amintiri din copilărie, după Ion Creangă, regie: Dan Tudor; o producție a Teatrului Ion Creangă București (spectacol prezentat în colaborare cu o școală bucureșteană)

Bujor, text: Doru Vătavului; regie: Leta Popescu; o producție a Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, Galați (spectacol prezentat în colaborare cu un liceu bucureștean)

Caliban și Vrăjitoarea, text și regie: Mihaela Drăgan; o producție Giuvlipen și Teatrul „Marin Sorescu”, Craiova (spectacol prezentat în colaborare cu Masteratul Politicile Egalității de Șanse în Context Românesc și European)

Cu avionul printre stele, text și regie: Beatrice Iordan; o producție a Teatrului Luceafărul, Iași (spectacol prezentat în colaborare cu o grădiniță din București)

Frumoasa și bestia, adaptare: Andrei Dosa, regie: Bobi Pricop; o producție a Teatrului de Animație Țăndărică, București (spectacol prezentat în colaborare cu o grădiniță bucureșteană)

Harta lui Elian, concept text: Angela Ioan și Nicoleta Lefter; regie: Nicoleta Lefter; o producție a Teatrului GONG, Sibiu (spectacol prezentat în colaborare cu o școală din București și cu Programul masteral Psihopedagogia Școlii Incluzive, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, București)

Matilda, după Roald Dahl; o producție a Operei Comice pentru Copii din București (spectacol prezentat în colaborare cu o școală din București)

(R)Evoluție. Ghid de supraviețuire în secolul XXI

Text: Yael Ronen și Dimitrij Schaad; regie: Radu Nica; o producție a Teatrului Excelsior, București (spectacol prezentat în parteneriat cu Masteratul de Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații, Facultatea de Filosofie)

Sentimentul fragil al speranței, după texte scrise de adolescente și adolescenți în Gen.revistă: Marina Cebanu, Elena Zah, Patricia Cîrtog, Octavia Bortișcă, Olivia Bunescu, Denisa Harbuz, Mădălina  Aldescu; regie: Carmen Lidia Vidu; o producție a Teatrului Odeon București (spectacol prezentat în colaborare cu un liceu bucureștean)

Zaharașka și Zăpada Uitată, un spectacol de Ana Crăciun Lambru și Lavinia Pop Coman; o producție a Teatrului de Artă, București (spectacol prezentat în parteneriat cu o grădiniță)

 

  1. Focus: 12 Spații Independente/Private din București și din țară care au avut o contribuție substanțială la dezvoltarea unor programe și proiecte dedicate susținerii dramaturgiei actuale. Spațiile s-au remarcat printr-un interes constant pentru scriitura de teatru contemporan și pentru abordări dramaturgice exploratorii. Fiecare dintre aceste spații va prezenta pe durata festivalului un spectacol/ un proiect din stagiunea recent încheiată, care are în centru o piesă de teatru contemporană.

 

Teatrul ACT, București

Teatrul Apropo, București

Teatrul Apollo 111, București

Unteatru, București

Casa Kerim, București

POINT, București

Centrul de Teatru Educațional Replika

Reactor de creație și experiment, Cluj

Teatrul Basca, Timișoara

Teatrul Auăleu, Timișoara

BIS Teatru, Sibiu

Teatrul 74, Târgu-Mureș

3. Spectacole-lectură în FNT – trei texte contemporane din dramaturgia internațională (prezentate în trei seri succesive) și trei texte scurte din dramaturgia locală (prezentate într-o singură seară), alese și mentorate în urma concursului de dramaturgie. Textele – Supernormales de Esther F.Carrodeguas, Simulare de Dumnezeu de Emre AKAL și Sadness and Joy in the Life of Giraffes de Tiago Rodrigues, precum și textele românești – vor fi regizate de Alex Ianăși, Mara Oprea, Mihai Gligan și George Zamfir. Fiecare spectacol-lectură va fi urmat de o discuție cu echipa și un expert pe problematica abordată.

În modulul dedicat spectacolelor-lectură va avea loc și Maratonul Dramaturgiei Românești.

 

  1. Dramaturgiile Posibilului în echipe multidisciplinare

Miza acestui modul este de a crea două echipe multidisciplinare (coordonate de Irisz Kovacs și Mădălina Dan), care să lucreze pe parcursul festivalului, și să dezvolte un concept spectacular centrat pe un tip de dramaturgie hibridă, fluidă: o dramaturgie performativă, non-liniară, axată pe o narațiune sonoră, vizuală, multisenzorială, non-verbală.

Fiecare echipă va fi însoțită de studenți desemnați de Facultăți și Departamente de Teatru din Universități românești, care vor participa la repetiții în calitate de asistenți de creație.

EVENIMENTE CONEXE

Republica Moldova în FNT

UNITER și FNT susțin colaborarea culturală și schimbul creativ de inițiative artistice între România și Republica Moldova prin invitarea, în actuala ediție, a spectacolului Domnișoara Iulia de August Strindberg, în regia Luminiței Țîcu, o producție a Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău.

GRIVIȚA 55 – un nou spațiu de creație

UNITER și FNT susțin construcția unui nou spațiu teatral în București – GRIVIȚA 53 – prin organizarea unei reprezentații speciale a spectacolului Nora de Henrik Ibsen, în regia lui Chris Simion-Mercurian, o co-producție Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București – Asociația Culturală „Grivița 53”. Toate încasările vor fi direcționate către spațiul GRIVIȚA 53.

MINA – un spațiu al cercetării și creației multidisciplinare

UNITER și FNT încurajează spațiile artistice multidisciplinare private să exploreze intersecțiile dintre medii diverse, prin programarea în FNT a spectacolului de dans imersiv In/Between, coregrafia Filip Stoica, regia Bobi Pricop. Spectacolul este produs de MINA – Museum of Immersive New Art.

Cea mai bună regie la Gala Premiilor UNITER în FNT

UNITER invită în cadrul FNT producția Teatrului Metropolis Cine l-a ucis pe tata?, spectacol pentru care regizorul Andrei Măjeri a obținut în cadrul Galei Premiilor UNITER 2024 Premiul „Lucian Pintilie”, pentru cea mai bună regie. (Ținând cont că unul dintre curatori a fost implicat în realizarea spectacolului, acesta nu a fost inclus în lista oficială a spectacolelor invitate în FNT).

Dezbaterile FNT

În cadrul actualei ediții vor avea loc o serie de dezbateri care vor pune accentul pe abordări dramaturgice novatoare, pe felul în care analiza dramaturgiei locale se reflectă în paginile unor reviste de specialitate, pe căutări regizorale în raport cu dramaturgii locale etc.

Maratonul lansărilor de carte

Pe toată durata FNT-ului vor avea loc lansări ale volumelor apărute în perioada septembrie 2023-septembrie 2024, în parteneriat cu Librăriile Cărturești.

Performing Austria & Romania, dialogul artelor spectacolului din cele două țări

Vor fi prezentate coproducții, performance-uri, formule artistice interdisciplinare concepute şi realizate împreună de artişti austrieci, români şi colegii lor europeni – Union Place (text de Elise Wilk, regia Alexandru Weinberger-Bara, coproducție Schauspielhaus Salzburg, Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Escher din Luxemburg), Holy Hydra @ Timisoara (performance multimedia al colectivului Holy Hydra, în colaborare cu artiști din România), expoziția Doar viorile rămân (expoziție a Muzeului de istorie contemporană al Austriei, cu o intervenție multimedia de Ioana Mischie).

Spectacol-Concert Cári Tibor

Ediția 34 a Festivalului Național de Teatru se va deschide pe 18 octombrie cu un spectacol-concert conceput de muzicianul Cári Tibor.

Bucharest Scenography Biennale

Continuând tradiția de succes a evenimentelor organizate în parteneriat cu Centrul Român OISTAT, FNT 34 lansează un nou reper în peisajul cultural: Bucharest Scenography Biennale. Această inițiativă urmărește să revitalizeze și să valorifice cât mai mult din istoria Trienalei de Scenografie de la București, eveniment ce s-a desfășurat timp de 9 ediții, din 1967 până în 1992. Anul 2024 marchează reluarea acestei importante expoziții de schițe, machete, obiecte, costume și decoruri reale, într-un nou format cu o importantă componentă internațională. În cadrul Bienalei, pe lângă expoziții, se vor organiza multiple ateliere, conferințe și întâlniri. Toate acestea urmăresc să creeze o platformă internațională de dialog intercultural, care să încurajeze dezvoltarea continuă și să faciliteze mobilitatea și colaborarea internațională între diferitele profesii din domeniul artelor performative.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri