Atunci când se confruntă cu simptomele unei afecțiuni minore, cei mai mulţi oameni apelează la automedicaţie. Mai exact, 62% dintre români se tratează singuri, cu produse care se eliberează fără prescripție medicală, relevă un studiu dat ieri publicităţii. Specialiştii atrag atenţia că cei mai mulţi oameni nu fac diferenţa între medicamentele care se vând fără prescripţie medicală şi suplimentele alimentare. Acestea din urmă, pe lângă faptul că nu sunt verificate de Agenţia Naţională a Medicamentelor, nici „nu previn, nu vindecă, nu tratează” bolile.
Confruntați cu simptome ale unei afecțiuni minore, în ultimele 12 luni, 39% dintre respondenți spun că au folosit un medicament fără rețetă (OTC) pentru a-și ameliora simptomele, 23% au apelat la suplimente alimentare (fie vitamine și minerale, fie suplimente alimentare pe bază de plante), în timp ce 16% au declarat că au folosit „remedii populare”, potrivit studiului realizat pentru RASCI de către compania IPSOS. Doi români din 10 spun că nu au luat nicio măsură, ci au așteptat ca afecțiunea să treacă de la sine.
„Automedicația controlată poate fi o soluție, în sensul în care pacientul apelează la un tratament indicat anterior de medic pentru aceeași afecțiune sau pentru simptome similare. Însă aceasta necesită o informare corectă în prealabil și o responsabilizare a pacientului cu privire la administrarea corectă a tratamentului, conform indicațiilor din prospect”, spune dr. Daciana Toma, de la Societatea Națională de Medicina Familiei.
Prospectul, citit pe sărite
Pe de altă parte, farmaciștii sunt de părere că nu este suficient să se bazeze pe faptul că oamenii vor citi prospectul și eticheta produsului.
„Este foarte important ca noi, farmaciștii, să ne asigurăm că pacienții și consumatorii au informațiile corecte și complete, că știu ce fel de produs cumpără, înțeleg care sunt rolul și efectul acestuia asupra organismului, cum ar trebui administrat și care sunt posibilele interacțiuni pe care le poate genera”, explică Răzvan Prisada, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor.
O măsură mai mult decât necesară, având în vedere că, potrivit studiului, cei mai mulţi oameni citesc doar anumite pasaje din prospect, aceștia fiind interesați în principal de modul de administrare și dozaj (84%) și de efectele secundare (80%).
„Același studiu a constatat că există confuzii frecvente între categoriile de produse pe care Asociația (RASCI) le reprezintă, cu precădere între OTC-uri și suplimente alimentare. Date fiind indicațiile diferite ale acestora, este extrem de important să se facă diferențierea corectă, atât timp cât vorbim despre tratament simptomatic în cazul OTC-urilor, respectiv de menținerea unei stări de sănătate în cazul suplimentelor alimentare, întrucât acestea din urmă vin să completeze o nevoie nutrițională, dar nu previn, nu vindecă, nu tratează”, avertizează Diana Mereu, director executiv RASCI.
Suplimentele promit vindecări miraculoase
Pe piaţa din România, se vând peste 20.000 de suplimente alimentare, însă nefiind medicamente, nu este nevoie de o aprobare a Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANMDM) pentru punerea lor pe piaţă. Cu toate acestea, de pe etichetele suplimentelor aflăm că vindecă boli mai mult sau mai puţin grave, că ne scapă de simptome neplăcute, fizice ori psihice și, în general, sunt benefice sănătăţii. Producătorii sunt obligaţi să notifice autorităţile din România atunci când le pun în vânzare, însă, ulterior, nu este clar ce autorităţi ar trebui să verifice conţinutul și, mai ales, efectele lor asupra sănătăţii.
Răceala și gripa, durerile de cap, dureri articulare, musculare sau menstruale, balonare, arsuri gastrice și durerile de stomac sunt cele mai comune afecțiuni sau simptome pentru care românii se tratează singuri.