1. Trilogia gemenilor
Autoare: Ágota Kristóf
Editura: Pandora M, 2024
Traducere: Tristana Ir
Grand Prix Littéraire Européen 1986
Prix du Livre Inter 1992
Gottfried Keller Preis 2001
European Literary Award 2008
Totul începe în Marele Oraș, în care viața e de-acum insuportabilă, din care o mamă e nevoită să fugă, lăsându-și apoi copiii alături de bunica lor, la țară, și căutând pentru ea o soartă mai bună. Neștiutoare de carte, răutăcioasă, aceasta din urmă le face viața amară celor doi copii, gemeni în aparență fără apărare. Numai că ei nu se dau bătuți și, sprijinindu-se unul pe altul, învață pe cont propriu legile vieții, ale cruzimii, ale unei existențe pe care o urmăresc cu creionul pe hârtie. Căci, abandonați într-o țară aflată în război, lipsiți de simț moral, ei încep să-și consemneze zilnic, în jurnal, faptele, întâmplările prin care trec, măruntele sau marile nesăbuințe care-i maturizează.
Ágota Kristóf s-a născut la Csikvánd, în Ungaria, în 1935. La douăzeci și unu de ani a emigrat, împreună cu soțul și fiica ei de 4 luni, în Elveția, lăsând în urmă umbra sovietică ce amenința Ungaria. A lucrat într-o fabrică, unde a învățat limba țării adoptive. Primul roman, Marele caiet (1986), a câștigat Grand Prix Littéraire Européen al asociației scriitorilor francofoni și a fost tradus în patruzeci de limbi. A mai scris piese de teatru și povestiri, dar și romanele Dovada (1988) și A treia minciună (1991; Prix du Livre Inter, 1992), care completează Trilogia gemenilor. Ágota Kristóf a murit în 2011.
2. Liberă
Autoare: Lea Ypi
Editura: Pandora M, 2024
Traducere: Bertha Savu
În Republica Socialistă Albania, o fetiță precoce de 11 ani, Pionier al Patriei, devine peste noapte martoră la dispariția celui mai dur și mai rezistent regim dictatorial comunist din lume: cel al lui Enver Hodja. Deși albanezii se așteaptă ca dărâmarea statuilor lui Hodja și Stalin să marcheze tranziția spre o societate liberă, democratică, anii ce urmează aduc cu ei privatizarea de tipul „terapiei de șoc”, imigrația masivă, inflația, jocurile piramidale, totul culminând cu un oribil război civil.
Carte a maturizării, „Liberă” alternează vocea fetiței care credea în figura protectoare a Tătucului Stalin cu cea a profesoarei de marxism, care pune la îndoială „libertatea” adusă de capitalism.
Lea Ypi este profesoară de teorie politică la London School of Economics și profesoară de filosofie la Australian National University. „Liberă” a câștigat RSL Ondaatje Prize 2022 și a fost finalistă a Baillie Gifford Prize și Costa Prize for Memoir and Biography.
3. Tăcerea vine prima
Autoare: Ioana Maria Stăncescu
Editura: Trei, 2024
„Tăcerea vine prima” vorbește despre trauma unei familii contemporane şi despre blocajele de comunicare dintre mai multe generații de femei. Când tăcerea se instalează într-o familie, toate comportamentele sunt creatoare de traume. Singura soluție pare să fie depășirea fricii și deschiderea rănilor.
„După premiul obținut cu Tot ce i-am promis tatălui meu, în 2021, la Festivalul de la Chambery, Franța, Ioana Maria Stăncescu își consolidează poziția în prima linie a noului val de prozatoare cu cea de-a doua carte: Tăcerea vine prima. Ce-i împinge pe bărbații dintr-o familie să-și abandoneze soțiile - o filiație genetică, o maledicție sau lipsa empatiei între parteneri? Ce împinge o adolescentă să încerce să se sinucidă? Ce șanse are o relație născută pe Facebook să ajungă o poveste de dragoste reală? Dora, o femeie încă tânără, confruntată cu singurătatea muncii de acasă, cu îndepărtarea treptată a fiicei adolescente și cu neînțelegerile cronice cu mama, încearcă să-și obțină dreptul la propria existență. Adevăruri, uneori neplăcute, spuse tăios sau melancolic într-o narațiune alertă, cu irizări de lirism, care nu-ți permite să lași cartea din mână.” Gabriela Adameșteanu
Ioana Maria Stăncescu s-a născut la București, în 1975, și a studiat limba și literatura franceză la Universitatea București.
4. Iepurele blestemat
Autoare: Bora Chung
Editura: Pandora M, 2024
Traducere: Iolanda Prodan
Volum finalist al International Booker Prize 2022 și al National Book Award for Translated Literature 2023
Un volum extrem de original al unei scriitoare coreene în plină ascensiune, „Iepurele blestemat” este o antologie unică și plină de fantezie de povestiri stranii, greu de încadrat într-un gen literar anume. Ștergând granițele dintre realismul magic, horror și science-fiction, Bora Chung lasă să se desfășoare în proza ei scene și personaje parcă rupte din Edgar Allan Poe, Kafka sau Marlon James: un băiat cu puteri supranaturale care scapă din grota unui monstru totemic ce terorizează o întreagă comunitate din vremuri imemoriale; iepurași translucizi, fetișuri răzbunătoare ce distrug afacerea unui om nedrept; un cap ciudat, făcut din reziduuri umane, ce iese din toaletă și se transformă în cele din urmă într-o femeie frumoasă...
Povestiri unice, având contexte diferite, de inspirație eterogenă, prozele Borei Chung sunt însoțite pe alocuri de o grație neașteptată care, departe de a respinge, te îndeamnă să citești mai departe.
Bora Chung (n. 1976) a publicat trei romane, trei volume de proză scurtă și a tradus în coreeană literatură modernă rusă și poloneză. A studiat la Yale University și Indiana University, după care s-a reîntors în Coreea de Sud, unde traduce și scrie ficțiune.
5. O viață imposibilă
Autor: Matt Haig
Editura: Nemira, 2024
Traducere: Irina Pricop
Când Grace Winters, o profesoară de matematică ieșită la pensie, primește moștenire o casă dărăpănată pe o insulă mediteraneeană de la o prietenă cu care n-a mai ținut legătura, curiozitatea pune stăpânire pe ea. Ajunge în Ibiza cu un bilet doar pentru dus, fără întoarcere, fără ghid și fără plan.
Printre dealurile abrupte și plajele aurii ale insulei, Grace caută răspunsuri despre viața și moartea prietenei sale. Ce descoperă este mai straniu decât și-ar fi imaginat. Dar, ca să se lase cuprinsă de acest adevăr imposibil, Grace trebuie mai întâi să se împace cu trecutul ei.
Plină de minuni și aventuri, aceasta este o poveste despre speranță, un nou început și puterea de a-ți schimba viața.
6. Sunetul umbrei
Autoare: Alda Merini
Editura: Humanitas, 2024
Traducere: Dana Barangea
„Alda Merini și-a dus obsesia pentru poezie până la consecințele ultime. Nu putea concepe viața fără un spațiu în care să se dedice alfabetelor ei. Voința ei poetică extrem de fermă evocă figura temerară a celui care se aruncă în abis ca să ia urma celor fugiți din lume, înfruntând toate primejdiile pe care abisul le presupune. De-a lungul vieții sale chinuite, Alda Merini n-a încetat niciodată să viseze, nici măcar în infern, când în bezna ospiciului căuta dimensiunea de neatins a absolutului. Și-a exprimat în mod strălucit neliniștea de a locui imposibilul într-o frază din povestirea Nespus de pură, scrisă în 1965 și rămasă mult timp nepublicată: «Iată singurul lucru pe care cu adevărat mi-ar plăcea să-l țin în pumn, sunetul umbrei».” Ambrogio Borsani
7. Jurnal de călătorie. Scrisori
Autor: Montaigne
Editura: Humanitas, 2024
Traducere: Anca-Maria Christodorescu
După cele trei cărți ale Eseurilor în tălmăcirea lui Vlad Russo, volumul de față încheie publicarea la Humanitas a operelor lui Michel de Montaigne în traducere românească. El este alcătuit din Jurnalul de călătorie în Italia prin Elveția și Germania (1580–1581), scriere de mare interes pentru cunoașterea lumii europene de la sfârșitul Renașterii, și din cele 38 de scrisori rămase de la Montaigne - printre care cea către tatăl său despre moartea lui Étienne de La Boétie și cea adresată regelui Henric IV, adevărat testament politic al autorului. Este o întregire fericită a portretului pe care Michel de Montaigne și-l face în fiecare pagină a Eseurilor.
8. Regele Solomon
Autor: Roman Gary/Émile Ajar
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Daria Laura Bârsan
Ca şofer de taxi, Jean întâlneşte zilnic zeci de oameni ciudaţi. Totuşi, nimeni nu-l întrece pe Solomon Rubinstein, „regele pantalonilor”, care a făcut avere din prêt-à-porter şi îşi ocupă timpul sărind în ajutorul celor care trăiesc în mizerie sau care suferă de singurătate. Omenirea aşteaptă de prea multă vreme să fie consolată şi are nevoie urgentă de un Mesia. Cu modestie, domnul Solomon îşi asumă, chiar dacă temporar, rolul de Mântuitor, luându-şi şi un tânăr discipol, pe Jean, un adevărat „autodidact al angoasei”.
Cei doi se străduiesc să compenseze nedreptăţile vieţii şi să le dea deznădăjduiţilor care sună la centrul de apel nonstop, organizat chiar în apartamentul regelui pantalonilor, sentimentul liniştitor că cineva veghează mereu asupra lor şi este întotdeauna acolo să le întindă o mână de ajutor. Însă nimeni nu are mai mare nevoie de ajutor decât domnişoara Cora Lamenaire, o celebră interpretă din timpul ocupaţiei germane, femeia pe care Solomon Rubinstein o iubeşte cu pasiune de jumătate de secol. Publicat în 1979, sub pseudonimul Émile Ajar, romanul Regele Solomon este considerat de mulţi, datorită ironiei deconcertante şi paradoxurilor irezistibile, capodopera lui Romain Gary, dublu câştigător al Premiului Goncourt, în 1956 şi 1975.
9. Despre clovni: Dictatorul și artistul
Autor: Norman Manea
Editura: Polirom, 2024
„Cum recunoaşte, direct, Norman Manea, «cărţile mele mi-au adus necazurile, aşa că a trebuit să port o bătălie cu ei». Să mă lupt «cu ei», nu să «lupt contra lor» - nici urmă de dorinţa de a apărea eroic, nici un fel de sfidătoare îmbătare de sine. În schimb, modestia firească, pe care o arată mereu... Nu bătălia unui erou, ci a celui vulnerabil, lupta celui slab şi neeroic pentru a se susţine, îndârjit, împotriva tuturor handicapurilor, pentru a rezista degradării, pentru a rezista contra a ceea ce Norman Manea numeşte «deraierea omenescului însuşi» - nici o strădanie morală nu este în acest sens mai uimitoare.” (Philip Roth, în The New York Times Book Review)