Incredibil, dar adevărat! Din păcate, adevărat…
Pentru a treia oară, Judecătoria sectorului 1 a amânat să pronunțe hotărârea asupra dosarului ce i-a fost înaintat de către puciștii cu epoleți care revendicau recunoașterea alegerii lor în fruntea UZPR de către o autoproclamată adunare generală din 2 septembrie. Asta după ce,pe 28 septembrie, tot Judecătoria sectorului1 a recunoscut caracterul legal al alegerii organismelor de conducere ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, și al președintelui uniunii, Doru Dinu Glăvan, în urma votului Adunării Generale statutar desfășurată din 8 septembrie.
S-a creat, astfel, o situație pe care un iubitor al literaturii absurdului o poate socoti demnă de țara care i-a dat pe Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu. Dar, dacă ne gândim că, din păcate, de pe urma sa, breasla ziariștilor, oameni care își respectă meseria și publicul căruia i se adresează, are puternice motive să fie îngrijorată, atunci termenii discuției se schimbă în mod radical. Pentru că, de o asemenea situație profită, în continuare, puciștii veleitari și acoliții lor, care au confiscat sediul și logistica UZPR, în vreme ce președintele organismele de conducere ale uniunii se află în imposibilitatea de a–și exercita atribuțiile și competențele lor statutare. Am folosit această sintagmă - ,,profită fără jenă’’- nu doar din motive ce țin de nevoia de expresivitate a textului, ci ținând seama de calomniile, jignirile și minciunile pe care le debitează, în cascadă, comanditorii puciului și câțiva cobeligeranți la adresa gazetarilor care au cutezat și se încăpățânează să cuteze a nu îi recunoaște ca definitiv și irevocabil înscăunați. Cu toată modestia, recunosc faptul că și eu am fost luat în cătare de un asemenea articlier la comandă (numele nu are nici-o importanță), ceea ce, sincer vorbind, nu mă sperie câtuși de puțin. Dimpotrivă, m-ar fi pus foarte serios pe gânduri dacă lucrurile ar fi stat… pe invers. Adică, dacă respectivul m-ar fi lăudat!
Recunosc, după ce am aflat despre această nouă- repet și întăresc: a treia- amânare de către Judecătoria sectorului 1 a pronunțării unei hotărâri definitive, am ezitat să comentez situația, gândindu-mă ca nu cumva unul sau altul dintre impostorii autoinstalații în birourile UZPR sau vre-un zelos apărător al lor să mă înfiereze că pun presiuni asupra completului de judecată. Deși, la drept vorbind, asta nu ar fi fost decât încă o probă a lipsei de civilizație și de bună credință de care puciștii et comp dau dovadă zi de zi, ceas de ceas și pas cu pas. Dar, gândindu-mă fie și numai la câteva dintre consecințele nedorite pe care le are pentru ziariștii de toate vârstele și din toată țara noua amânare- dacă am reținut eu bine, pentru 16 noiembrie-, am ales să fac public însemnările de față. Cu atât mai mult cu cât, discutând acest subiect fierbinte cu o seamă de oameni de bună credință, am constat că, și de data asta, a revenit un adevăr pe care l-am auzit, spus răspicat, cu alte prilejuri:,,De felul în care se va decide în cazul acestor uzurpatori și impostori va depinde, într-o semnificativă măsură, însăși cota de încredere publică în justiție’’.
Observație căreia i-aș mai adăuga mențiunea că, de felul în care noi, breasla gazetarilor, vom ști să fim solidari, cinstiți și corecți va depinde, direct, încrederea și susținerea publică pentru demersurile noastre. Inclusiv a celor pe care le facem și, cu siguranță, le vom mai face, pentru ca bunele practici juridice și democratice precum și promotorii lor să își afle respectul și încrederea pe care le merită.