La evenimentul Health Forum: Abonamente medicale – Impact social și avantaj pe piața muncii au participat Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, Florin Spătaru, Ministrul Economiei, Andrei Baciu, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Mihai Precup, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor, Adela Cojan, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Daniel Zamfir, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României, Cristina Dinu, Vicepreședinte, Comisia pentru sănătate şi familie, Camera Deputatilor, Iulius Firczack, Secretar, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaților, Grațiela Gavrilescu, Membru, Comisia pentru sănătate şi familie, Camera Deputaților, Remus-Gabriel Mihalcea, Membru, Comisia pentru sănătate şi familie, Camera Deputaților, Fady Chreih, CEO, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA, Dorin Preda, Director Executiv, MedLife Group, Cristian Hotoboc, Președinte, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.
În condițiile în care post-Revoluție statul a abandonat sistemul ambulatoriu, sistemul medical privat s-a dezvoltat treptat și, prin sistemul de abonamente medicale, a acoperit pas cu pas acest segment. Dezvoltarea pieței abonamentelor medicale a început de la multinaționale și companiile mari, iar acum, pe măsura dezvoltării rețelei furnizorilor privați, începe să acopere și orașe mai mici sau chiar zone rurale.
Cât e piața abonamentelor medicale
În 2021, piața abonamentelor medicale se cifra la 140,5 milioane de euro, reprezentând 4,5% din piața serviciilor private de sănătate, în creștere cu 13% față de 2020. Acum, peste 1,8 milioane de români sunt beneficiari ai sistemului de abonamente medicale private.
Piața abonamentelor medicale a crescut constant în perioada 2016-2021, pe fondul creșterii numărului de abonați, odată cu introducerea, în 2016, a deductibilității fiscale pentru angajator pentru suma de 400 de euro pe angajat pentru abonamentele medicale. Impulsionată de aceste măsuri fiscale, și pe fondul investițiilor consistente făcute de furnizorii privați, piața abonamentelor medicale a crescut în medie cu 15% pe an.
Investițiile în sectorul privat de sănătate s-au dublat în perioada 2011-2020, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB la nivelul anului 2020. În anul 2020, au fost realizate investiții de aproximativ 450 milioane Euro, reprezentând aproximativ 1,9% din totalul investițiilor din economie, conform un studiu realizat de EY pe piața abonamentelor medicale pentru Palmed, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private.
“La începutul acestui an am lansat împreună cu EY analiza impactului economico - social al furnizorilor privați de servicii medicale din România. Sistemul de sănătate din România știm cu toții că e subfinanțat. România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile pe locuitor și procentul din PIB alocat sănătății. Un fapt foarte important e că sistemul de sănătate e orientat cu precădere spre tratare – cea mai mare pondere a cheltuielilor e cu spitalele, prevenția ocupă un loc secundar – și cu asta am spus tot. Noi trebuie să ne concentrăm și să mutăm atenția, ca și în statele vestice, spre prevenție. Iar prevenția se face cel mai simplu cu aceste abonamente medicale”, a spus Cristian Hotoboc, Palmed, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private.
Abonamentele medicale, o investiție în prevenție
Un român care are un abonament medical merge de două ori mai des la medic, comparativ cu cei neabonați, arată studiul EY. Astfel, statisticile arată că, în medie, în 2021, un abonat a efectuat 1,5 consultații și 5 analize de laborator.
Fady Chreih, CEO Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA: “Avem acum peste 755.000 de abonamente în rețeaua de sănătate Regina Maria, la nivel național, în absolut toate județele țării. Credem că am reușit să creăm o infrastructură în care am investit până acum peste 200 de milioane de euro, în ultimii ani, tocmai pentru a deservi nu numai “gulerele albe”, populația urbană, dar să ajungem din ce în ce mai mult la populația din rural. Ceea ce ne bucură extraordinar de mult e că, cu ajutorul marilor angajatori, reușim să creăm programe de educație medicală, de conștientizare a importanței prevenției și screening-urilor medicale, și să pătrundem în zone greu accesibile, în care există deșert medical, din perspectiva numărului de medici la mia de locuitori. Avem peste 70 de cabinete medicale on site, mici clinici în incinta marilor angajatori, cu 3-6 cabinete medicale”.
Fady Chreih a punctat importanța deductibilității fiscale a sumei de 400 de euro pe an de angajat, ceea ce s-a dovedit a fi o importantă investiție în prevenție, precum și tendința actuală a angajatorilor de a extinde beneficiile abonamentului medical la toată familia angajatului. De asemenea, furnizorii de servicii medicale private își doresc să se extindă și la companiile mai mici și la IMM-uri.
O analiză a PwC și MedLife Group a arătat că investițiile în prevenție și în sănătatea angajaților s-au reflectat direct în economii la nivelul companiilor.
“Dacă mâine un angajat se îmbolnăvește, e scos din producție, iar pe perioada cât e absent sau până cel care îl înlocuiește dobândește aceeași expertiză, productivitatea companiei scade în lanț până la nivel de economie națională. Din calculele făcute a rezultat că impactul concediilor medicale asupra economiei naționale se ridică la 240 de miliarde de lei anual. Dacă mergem mai departe, și din calculele noastre rezultă că 2,3 milioane de angajați se îmbolnăvesc anual, ceea ce reprezintă 27% din populația ocupată, asta se traduce în 24,3 milioane de zile de concediu medical anual, din care jumătate sunt cu spitalizare. Rezultă o presiune pe bugetul CNAS de 3,5 miliarde lei. Dacă adăugăm și ce plătesc companiile pentru a susține total sau parțial aceste concedii medicale, vorbim de un impact general de 32,5 miliarde lei anual”, a decalarat Dorin Preda, director executiv MedLife Group.
Oficialul MedLife Group a prezentat impactul financiar al concediilor medicale pentru trei companii diferite: pentru o companie de 3000 de angajați, impactul se ridică la 21 milioane lei anual, pentru o companie cu 7000 de angajați la 61 milioane lei anual, iar pentru o companie cu 800 de angajați la 2,2 milioane lei. Concluzia? “O companie care investește în angajați are de 11 ori mai puțin impact negativ din scăderea productivității determinate de aceste zile de concedii medicale”, a punctat Dorin Preda.
“OMS consideră că cea mai eficientă investiție în sănătate e prevenția. E o schimbare de paradigmă față de ce vedem azi, mergând pe prevenție, informare, screening, diagnostic precoce, cu acțiuni țintite pe anumite patologii, pe populația defavorizată. Lăsând la o parte chestiuni punctuale, daca ai acces la servicii medicale poți să și beneficiezi, dacă nu, nu poți beneficia de ceea ce oferă știința și medicina”, a spus Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. El a punctat, ca exemplu, că 40% dintre cancere pot fi prevenite.
“Prevenția e un deziderat pe care îl urmărim în mod constant prin politici publice, campanii de educare, prin investiții masive, dar de fiecare dată suntem cu un pas în urmă. Trebuie să fim mai aproape și de felul cum percep oamenii prevenția. În ce privește abonamentele de sănătate, studii recente au arătat că cei care au abonamente de sănătate ajung de 2,5 ori mai des la un cabinet medical, și 71% din aceste abonamente vizează analize periodice, investigații, ceea ce înseamnă că abonamentele medicale fac în primul rând prevenție. Este unul dintre motivele pentru care abonamentele medicale sunt o cheltuială deductibilă. Ce servicii medicale cuprind, ce vor mai trebui să cuprindă probabil că va stabili piața, dar integrarea lor în sistemul de sănătate poate fi o discuție cu toți factorii implicați într-o dezbatere viitoare a unor următoare politici publice. Să nu ajungem să tratăm și să nu salvăm o viață, în loc de a preveni”, a spus Cristina Dinu, vicepreședinte, Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților.
Abonamentul medical, un beneficiu aproape obligatoriu de oferit angajaților
În condițiile în care milioane de români buni de muncă au părăsit țara, forța de muncă a devenit foarte prețioasă pentru angajatori, iar oferirea de servicii medicale în cadrul pachetului salarial a devenit o necesitate. Ba chiar suntem la momentul rafinării acestor servicii în funcție de nevoile specifice ale unor categorii de angajați, precum și la nivelul familiilor, în primul rând al copiilor, dar și al bunicilor.
“Vorbind și de latura de educație medicală pe care abonamentul o are atunci când vorbim de familie, chiar dacă educația medicală a angajaților începe la job, ea se transmite în familie și se duce mai departe cu rădăcini adânci, pentru că femeia din casă administrează nevoile medicale ale familiei. Se extinde la copii, la bunici, se extinde la comunitatea la care angajații companiilor care investesc în sănătate au acces. Dincolo de cifre, partea asta de educație medicală este cea care, în perspectivă, va trage și mai mult în sus abonamentele medicale”, a punctat Dorin Preda, director executiv Medlife.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a subliniat importanța investițiilor în economie: “Este important să discutăm despre impactul pe care aceste servicii medicale îl au în economie – vorbim de reindustrializare, de măsurile luate pentru investiții. Companiile vor să investească, dar statul trebuie să asigure un pachet de servicii care să conducă la asta, pe termen lung. Un loc de muncă în industrie generează alte 8 în lanțul orizontal. Dispariția unui loc de muncă în industrie duce la dispariția celor 8.”
El a subliniat necesitatea investițiilor în sănătate și în prevenție, cu atât mai mult cu cât prognoza Băncii Mondiale referitoare la demografie prevede că în 2040 populația României va fi de 12-13 milioane.
Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a punctat interesul acut al angajaților pentru asigurarea medicală, beneficiu care începe să devină de primă importanță: “E foarte important să dăm un start și un restart în ceea ce privește asigurările medicale”.
“Avem preocuparea de a crește speranța de viață a cetățenilor și de a crește calitatea vieții. Așa cum le place occidentalilor să spună, 50 e noul 30. Grija față de sănătate, de prevenție, de a nu ajunge în ultima clipă la spital, la camera de gardă – toate aceste deziderate le putem face doar împreună, în ministerele care au ca responsabilitate sănătatea, familia, finanțele publice și ministerul economiei, care realizează politici publice legate de angajați”, a spus Gabriela Firea.
Ea a punctat declinul constant al populației și al nașterilor, noua lege pentru decontarea a 3000 de euro pentru procedurile FIV pentru un cuplu, precum și importanța abonamentelor medicale pentru ca tinerele familii să aibă suficientă încredere în viitor astfel încât să decidă să aibă copii.
Reprezentanții angajatorilor – companii mari precum BCR, Bosch România, Macromex, Mondelez International, GE Healthcare Financial Services – au subliniat, prin vocile directorilor de HR, cât de importante s-au dovedit a fi, în decursul anilor, beneficiile abonamentelor medicale pentru retenția personalului, pentru gradul de satisfacție al salariaților și, nu în ultimul rând, pentru rezultatele economice și dezvoltarea companiilor.
Românii au redescoperit medicina primară și ambulatoriul
Adela Cojan, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a subliniat ideea cooperării sistemului public și privat la sănătatea publică: “Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate nu face diferență în funcție de forma de proprietate a furnizorilor, aproape toți profesioniștii cu care avem contract sunt în sistem privat – medicii de familie, farmaciile, medicii stomatologi, furnizorii de îngrijiri la domiciliu. Singurii care au mai rămas bugetari sunt personalul medical din asistența medicală spitalicească din sistemul public – ca finanțare reprezintă jumătate din FNUASS. Nu ne place niciunuia dintre noi să acuzăm greaua moștenire, dar așa e. Am moștenit o anvelopă de paturi imensă. Dacă pe tabloul morbidității și mortalității suntem pe ultimul loc în Europa, la mortalitatea prin boli cardiovasculare, prin cancere, la rata internărilor la suta de mii de locuitori suntem pe primul loc în Europa. De ce? Pentru că s-au moștenit aceste spitale mamut, iar în sănătate lucrurile funcționează exact invers ca în piața economică, oferta influențează cererea – există paturi, există și mult mai multe servicii spitalicești”.
Președinta CNAS a subliniat că pandemia a avut și un efect pozitiv – românii au redescoperit medicina primară și sistemul medical ambulatoriu, iar spitalizările de zi le-au depășit pe cele în regim continuu. În plus, la presiunea bunelor practici care au venit din sistemul privat – minim-invazivitatea, confortul și grija pentru pacient, calitatea procedurilor, dar și componenta de prevenție prin abonamente medicale – sistemul medical de stat a fost nevoit să facă pași înainte.
“Sistemul sanitar are într-adevăr o finanțare mai redusă din PIB, 5,7%, comparativ cu media UE de 10-11% din PIB. Înăuntrul acestor puțini bani s-a făcut încă din această primăvară o schimbare de macaz – locomotiva a fost sectorul privat, care a venit cu multe elemente de bună practică, inclusiv componenta de prevenție prin abonamente. Cred că deductibilitatea fiscală a abonamentelor completează obligativitatea prezentării la consultul anual obligatoriu, plus un pachet minimal de analize.”