Cei care dețin fotografii de epocă sau mostre de produse legate de activitatea fostei fabrici de încălțăminte „Moskovits” - devenită „Crișul”, respectiv „Crișul Favorit” - și a fabricii textile „Oradinum”, care au lucrat acolo sau au rude angajate la aceste fabrici în cursul secolului trecut sunt chemați în parteneriat pentru expoziția pe care o va organiza Primăria Oradea în parteneriat cu Oradea Heritage și Facultatea de Arhitectură „Ybl Miklós” a Universității Óbuda din Budapesta, eveniment prin care se dorește aducerea unui omagiu istoriei industriei ușoare din Oradea, printre altele, printr-o expoziție de fotografii ale foștilor angajați, organizată în perioada 7–9 aprilie. Organizatorii încearcă să adune cât mai multe dovezi vizuale și materiale legate de această temă.
La începutul secolului XX, evoluţia oraşului Oradea spre modernism s-a bazat pe industrie, care a devenit și fundament al dezvoltării împrejurimilor orașului. Edilii au sprijinit industria sub toate aspectele sale, apelând la sprijinul din partea comercianţilor şi industriaşilor pentru a completa bugetul local.
Arhivele locale menționează circa 60 de investitori locali care au contribuit decisiv la expansiunea vieţii economice orădene - investitori locali, persoane înstărite, cu influenţă, angrenate în conducerea destinelor urbei. Au contribuit inclusiv la dezvoltarea arhitectonică şi culturală a oraşului, prin investirea unor sume importante de bani şi prin impozitele pe venit substanţiale, plătite de pe urma afacerilor.
Numele acestora apar în presa vremii. Evidenţa Biroului de impozite orăşenesc, publicată în ziarul „Tiszántúl”, din 30 august 1914, arată și cuantumul impozitelor pe care le plăteau acești comercianți și industriași. Pe lista scurtă se regăsesc Lajos Weinberger, proprietarul Morii cu valţuri „Emilia”, Adolf Moskovits, patronul Societăţii pe acţiuni pentru industrie şi agricultură” Adria”, Károly Andrényi, deţinător de Antrepozit de fierărie, Emil Weiszlovits, posesorul Hotelului „Parc”, Károly Ignác Deutsch, comerciant de sticlărie şi porţelanuri, Izsó Rosenberg, fabricant de materiale de construcţii, Vilmos Rendes, arhitect, şi József Popper junior, proprietar de băcănie şi depozit angro de mirodenii, delicatese, vinuri, citrice şi ape minerale.
Una dintre fabricile de încălțăminte care au stat la baza dezvoltării orașului a fost Fabrica de pantofi şi cizme „Farkas Moskovits şi Asociatul”, înființată la 10 februarie 1924, care şi-a schimbat ulterior denumirea în Fabrica de ghete „Derby”, apoi și-a schimbat denumirea de mai multe ori.
Reconstituirea activităților de acum un secol
Dovezi ale existenței fabricii de încălțăminte Moskovits și a altora sunt căutate acum de Primăria Oradea, care organizează una dintre cele mai mari expoziții cu această tematică, în parteneriat cu Oradea Heritage și Facultatea de Arhitectură „Ybl Miklós” a Universității Óbuda din Budapesta.
„Căutăm fotografii și alte obiecte din viața de zi cu zi a fostelor fabrici de textile și încălțăminte care au funcționat în apropierea Pieței Unirii din Oradea, între străzile Independenței și Vasile Alecsandri. Suntem interesați în special de amintirile celor care au lucrat acolo, de fotografii realizate în incinta fabricii inclusiv cu angajații acesteia, precum și de obiecte păstrate din acea perioadă. Totodată, orice mostră de produs textil sau din piele fabricată cândva aici poate fi importantă”, anunță Oradea Heritage – organizație subordonată Primăriei Oradea.
Materialele de arhivă sunt căutate în scopul unei cercetări științifice și pentru a fi expuse în fața publicului larg. Intenția nu este aceea de a se achiziționa obiectele, ci de a fi folosite temporar, apoi vor fi returnate proprietarilor. Arhiva se va digitaliza, în cadrul proiectului.
„Amintirile rămân în proprietatea celor care le oferă și, după expoziție și documentare, vor fi returnate proprietarilor. Expoziția pop-up aferentă va avea loc la Casa Darvas-La Roche, în cadrul conferinței în limba engleză „Wandering Threads”, dedicată meșteșugurilor tradiționale de confecționare a îmbrăcămintei, destinului industriei ușoare și posibilităților de design comunitar, care se va desfășura între 7–9 aprilie 2026”, anunță organizația de la Oradea.
Cei interesați sunt rugați să trimită înscrierile și solicitările la adresa de e-mail: deodath.zuh@oradeaheritage.ro până în data de 15 martie 2026.
Arhitectura s-a dezvoltat cu ajutorul agenților economici
Clădirile emblematice ale orașului se leagă tot de acești industriași și comercianți care au dezvoltat Oradea și împrejurimile. De exemplu, Palatul Moskovits, proiectat de arhitecţii Vágo Laszlo şi Vágo Jozsef în 1912, înscrie o notă aparte în ansamblul urbanistic al Pieţei Unirii prin austeritatea sa rafinat geometrică.
Pentru că imobilul a fost construit în două etape, desenul faţadelor, deşi unitar, este diferit ca distribuţie a accentelor. Faţada reprezintă o adevărată marcă de stil a fraţilor Vágo, construită în acelaşi stil de tratare a suprafeței ca şi Casa Gutenberg din Budapesta, clădirea de referinţă pentru viziunea lor marcată de spiritul Secessionului vienez.
Rafinamentul acestei decoraţii constă în raportul subtil între suprafaţa parietală calmă, lipsită de tensiunile unui joc puternic între lumină şi umbră, şi dozajul minimalist al decorului punctiform, dar preţios al plăcuţelor ceramice bicolore. Întreaga compoziţie volumetrică şi decorativă este repartizată pe întinderea a trei etaje şi a parterului înalt, parter modificat, din păcate, în urma unor intervenţii brutale, neinspirate.
Concepţia modernă, avangardistă a arhitecţilor Vágo este pusă în evidenţă mai ales de felul în care faţada dinspre Piaţa Unirii este dinamizată de pinioanele celor două atice triunghiulare ce încununează bowindourile. Aceste bowindouri sunt plasate simetric în raport cu axa faţadei principale. Traseul lor semicircular, precum şi decroşul lor lipsit de ostentaţie conferă o discretă pulsaţie ecranului faţadei.
Dinamismul suprafeţei este asigurat de ritmul alert al ferestrelor lipsite de ancadramente dar cu un desen longilin, suplu al golurilor ferestrelor ce ritmează luminozitatea faţadei. Formele rectangulare, puternic geometrizate sunt prezente şi la concepţia esenţializată a feroneriei, păstrată, din fericire, în starea ei originală, feronerie ce constituie podoaba balcoanelor.
Decorul din plăcuţe ceramice este deosebit de modern ca şi concepţie artistică. Această concepţie îşi păstrează întreaga actualitate estetică în designul contemporan. Decoraţia din plăcuţe ceramice este conjugată cu o decoraţie figurativă: este vorba de o friză continuă plasată sub cornişa ambelor faţade, executată în tehnica sgraffitto, ce aduce nota esenţializată a traseului pur grafic.