Jurnalul.ro Special Primarul, transformat în cel mai mare angajator, exact în an electoral

Primarul, transformat în cel mai mare angajator, exact în an electoral

de Diana Scarlat    |   

Ordonanța de Urgență prin care Guvernul Ciolacu vrea să facă economie la bugetul statului, reducând 200.000 de posturi din sectorul bugetar, va crea haos total în administrație.

 

În primul rând, deocamdată nu înțelege nimeni cum se va aplica Ordonanța. Va fi nevoie de norme de aplicare pentru fiecare caz în parte. Dar Ordonanța mai are o finalitate foarte importantă, mai ales în an preelectoral: se scapă de directorii, șefii și șefuții indezirabili, prin desființarea posturilor și a instituțiilor. Astfel, puterea primarilor și a președinților de consilii județene va crește, de la 1 ianuarie 2024, pentru că instituțiile comasate și cele care vor fi subordonate administrației locale sau județene vor fi conduse de oamenii aleșilor locali. Încă nu se știe cine va putea ocupa noile funcții de director și pe ce criterii. Cert este că puterea locală sporește, exact înainte de cele patru rânduri de alegeri de anul viitor, în condițiile în care primăriile sunt principalii angajatori în mare parte din mediul rural și din urbanul mic, iar de ele depind și alegerile parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.

 

Textul OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a generat deja proteste, mai ales în instituțiile culturale. Teatrele și muzeele protestează, din textul actului normativ înțelegându-se că vor fi desființate toate cele care au mai puțin de 50 de angajați. Și bibliotecile sunt în aceeași situație, dar mai pot fi și Parchetele, instituțiile de învățământ, spitalele și policlinicile sau casele județene de pensii. 

Și, în caz de comasare, ar apărea foarte multe probleme, pentru că nu se înțelege, deocamdată, cine ar prelua conducerea acestor instituții, în cazul în care ele vor fi subordonate primăriilor sau consiliilor județene. 

Angajații teatrelor și cei ai muzeelor au înaintat memorii prin care cer să se renunțe la această nouă lege, deși Guvernul a explicat că reforma în sectorul bugetar este obligatorie, fiind introdusă și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar cerută și de Banca Mondială.

În Art.VI (1) din textul actului normativ care încă se află în dezbatere publică, se menționează: „Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează”. Angajații teatrelor susțin că printr-o astfel de modificare legislativă nu se va mai putea desfășura activitatea culturală. 

 

Protestează muzeele și teatrele

 

„Instituțiile de cultură având o activitate specifică, iar personalul din subordine fiind dificil de angajat și necesitând studii specifice și experiență într-un domeniu atipic, aceste instituții depinzând constant de un buget aprobat anual, solicităm ca această prevedere să nu se aplice instituțiilor publice de cultură. Menționăm și că activitatea din cadrul compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerințe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiții de siguranță pentru angajați și spectatori. Pierderea unor funcții esențiale care sunt vacante la momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență –acum când instituțiile de cultură se află tocmai în vacanța dintre stagiuni – poate să ducă la imposibilitatea desfășurării activității numeroaselor instituții de cultură la nivel național”, se menționează în memoriul semnat de angajații teatrelor.

La fel de nemulțumiți sunt și angajații muzeelor. „Proiectul nu conține nicio analiză detaliată pe capitole care să arate care «servicii» și din ce domenii sunt cele mai apăsătoare asupra bugetului și nu conține în mod nejustificat nici economiile estimate prin aceste reduceri. Nu am regăsit nici analizele care să ateste rațiunile pentru normativele de structuri organizaționale propuse, eficiența unor structuri sub 50 de angajați fiind de obicei superioară oricăror modele de organizații-mamut. Proiectul conține în schimb măsuri drastice care aplicate pe orizontală vor distruge domenii întregi, fără posibilitate de redresare în viitor. Probabil domeniul cel mai afectat va fi cel al Culturii – întrucât majoritatea Sectoarelor culturale creative operează prin organizații de dimensiuni reduse pentru eficiență și flexibilitate”, arată angajații muzeelor din România, într-un memoriu.

 

Textul nu se poate aplica unitar

 

Articolul XX din textul OUG prevede următoarele: „(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar; (2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare”.

Instituțiile publice la care face referire acest articol din OUG trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiții cumulative: „a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție; b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii”.

Victor Alistar, expert în administrație publică, a explicat, pentru Jurnalul, că situația nu este atât de gravă cum a fost interpretată de angajații unora dintre instituții, dar și faptul că prevederile Ordonanței nu se pot aplica unitar. 

Școlile și grădinițele oricum au trecut printr-un proces de comasare și acest lucru nu a schimbat foarte mult funcționalitatea lor. S-a redus doar numărul de angajați, eliminându-se posturi de conducere și din aparatul administrativ. Specialistul spune că același lucru se poate aplica în toate instituțiile astfel încât să se atingă cele două obiective principale ale Ordonanței – reducerea cu 15% a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor cu salariații -, fără a periclita funcționarea instituțiilor și fără a fi desființate.

 

Cum ar putea funcționa instituțiile vizate de reformă

 

Mai mult, unele astfel de instituții deja funcționează fiind în subordinea primăriilor sau a consiliilor județene. De exemplu, casele de cultură din localitățile mici au conducere proprie, dar sunt subordonate direct primăriilor. Același lucru ar urma să se întâmple și cu celelalte instituții, dar va fi nevoie de norme de aplicare foarte clare, ce vor fi făcute în colaborare cu fiecare instituție în parte.

„Instituțiile culturale vor intra în structura primăriilor. Autoritățile publice locale, chiar dacă au mai puțin de 50 de angajați, nu intră în categoriile vizate. Prin Hotărâre de Consiliu Local se vor stabili viitorii directori ai instituțiilor care urmează să fie comasate. Dacă există spitale cu mai puțin de 50 de angajați, se vor uni cu un spital mai mare și nu vor mai avea conducere proprie, nici resurse umane și contabilitate proprii, astfel reducându-se cu 15% numărul de posturi. Administrația, contabilitatea, plățile în trezorerie și altele vor fi făcute doar de una dintre unități. În cazul instituțiilor de cultură, se pot crea centre locale sau regionale, iar personalitatea juridică va fi preluată pentru toate cele care până acum au avut conducere proprie. Acest centru cultural sau autoritate culturală va avea structuri care vor continua activitatea, dar fără personalul de contabilitate, de resurse umane și directori”, a explicat expertul, pentru Jurnalul.

 

Directorii vor fi aleși în primării

 

Sunt și situații în care nu se poate face comasare, de exemplu casele județene de pensii, dacă au sub 50 de angajați. „În aceste situații trebuie să se găsească soluții. Se pot uni mai multe instituții la nivel regional, iar activitatea de bază poate rămâne pe servicii județene. La Finanțe Publice au fost organizate în același fel direcții regionale. În plus, nu scrie nicăieri în Ordonanță faptul că nu vor mai exista funcții de conducere. Directorul de teatru sau de muzeu poate rămâne în funcție, dar nu va mai exista personalul administrativ. Nu se poate aplica aceeași regulă pentru toate aceste instituții. De exemplu, Parchetele nu au personalitate juridică proprie, pentru că nu sunt ordonatori de credite. Cele teritoriale depind de structura centrală, dar parchetele de pe lângă tribunale, care nu au numărul de angajați, își vor pierde doar calitatea de ordonatori terțiari de credite. În acest caz, se poate aduna personalul de la toate judecătoriile și cel al tribunalului, iar dacă sunt sub 50 se va stabili o altă măsură tranzitorie specială”, mai explică Victor Alistar.

Soluțiile transpunerii Art. XX din OUG sunt diferite de la o instituție la alta, iar acestea se vor putea stabili doar printr-un set foarte stufos de norme de aplicare, tocmai pentru că e imposibil să se aplice la fel pentru toate. Chiar dacă OUG se va vota în forma actuală, nemodificată, normele ulterioare vor stabili exact cum se va aplica efectiv. 

„Ori discutăm de structură de suport la nivel regional, ori de structuri la nivel local. Există posibilitatea de comasare sau de preluare în structura autorității publice locale, toate serviciile urmând să fie furnizate de primărie. Astfel se pot crea centre culturale, de exemplu, sau se pot crea Direcții de Cultură, în cadrul primăriilor, fiecare urmând să aibă un șef care se va subordona directorului direcției din primării”, mai spune specialistul.

 

Cum devin primarii cei mai importanți baroni locali 

 

Dacă toate aceste instituții mici vor fi avea directori aleși de primari, prin consiliile locale, iar aceeași OUG desființează și funcțiile de „Șef Serviciu”, rezultă o nouă structură administrativă la nivel local, condusă de primarii localităților. Astfel, directorii direcțiilor din primării vor deveni șefii celor mai multe dintre aceste instituții care își vor pierde personalitatea juridică și conducerea proprie. 

Abia această consecință a modificării legislative este importantă, nu din punct de vedere al economiei pe care o va aduce la bugetul statului, prin reducerea numărului de posturi administrative și de conducere, ci prin crearea unor posturi de decizie subordonate direct primarilor, în condițiile în care situația reală din mediul rural și din urbanul mic arată că primăriile sunt principalii angajatori, de care depinde întreaga comunitate locală. 

Astfel, din prima zi a anului electoral 2024, primarii vor deveni cei mai importanți baroni locali, existând astfel riscul ca aceștia să poată influența rezultatul votului, nu doar la alegerile locale, ci și la parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, pentru că șeful directorilor de direcție va fi primarul care i-a numit, în cele mai multe cazuri. Foarte puține localități au primari fără majoritate în consiliile locale, ceea ce înseamnă că votul din consiliul local se dă, în majoritatea cazurilor, așa cum decide primarul. Prin această subordonare, practic i se acordă puteri sporite primarului, care decide pe cine angajează în localitatea pe care o conduce, dar astfel poate condiționa și votul la viitoarele alegeri. 

 

Unul dintre efectele benefice ale acestei Ordonanțe este eliminarea directorilor și șefilor care nu au putut fi dați afară în ultimii ani, mulți dintre ei câștigând procesele împotriva statului și revenind pe posturi. Se va scăpa și de sute de posturi care astfel au fost dublate sau chiar triplate.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: economie buget administratia locala
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri