La Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba, subordonată ANAF, veniturile bugetului statului au fost diminuate cu aproape 80 milioane de lei, din cauza incapacității inspectorilor de a urmări și colecta impozitele și taxele datorate de contribuabili. De exemplu, au fost diminuate nejustificat veniturile bugetului de stat cu suma estimată de 497.000 lei, prin neurmărirea declarării, stabilirii și încasării impozitului pe venit datorat pentru câștigul net impozabil realizat din transferul titlurilor de valoare și din orice alte operațiuni cu instrumente financiare pentru anii 2021 și 2022. Veniturile bugetului consolidat al statului au mai fost diminuate cu suma estimată de 382.092 lei, prin neurmărirea declarării, stabilirii și încasării în totalitate de la contribuabili persoane fizice care au realizat venituri nete (din dividende, transferul titlurilor de valoare și activități independente) peste plafonul de 12 salarii minime brute (27.600 lei) în anul 2021 și care nu au declarat și achitat CASS și/sau CAS, după caz, cu implicații asupra nivelului contribuțiilor sociale colectate la bugetul general consolidat al statului.
Prescripția faptelor lasă bugetul fără mulți bani
De exemplu, formularea cu tardivitate a cererii de răspundere patrimonială a asociaților și administratorilor companiilor în cazul unor proceduri de insolvență după împlinirea termenului legal de prescripție a lăsat în urmă sume neîncasate în valoare de 23,78 milioane de lei la Administraţia Sectorului 3 a Finanţelor Publice din București, potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi și care a vizat anul 2022. Raportul a mai reținut neanalizarea în toate cazurile a informațiilor referitoare la companiile cărora li s-a anulat din oficiu dreptul de înregistrare ca plătitor de TVA. Astfel, ele nu mai beneficiau de deducerea de TVA la achizițiile făcute, dar erau obligate să plătească TVA-ul colectat. În acest caz, vorbim despre o sumă de 5,66 milioane de lei pe care cei de la Fisc au uitat să o recupereze. Alte 3,80 milioane de lei ar fi trebuit recuperate ca urmare a necalculării, nedeclarării și neplata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale și asigurări de sănătate pentru indemnizațiile acordate unor categorii de persoane. Tratate cu blândețe au fost și companiile care, deși au declarat pierderi în ultimii cinci ani de activitate, nu au fost selectate pentru realizarea unui control fiscal. În ceea ce privește impozitul pe dividente, inspectorii Curții au descoperit că neconcordanțele dintre impozitul reținut la sursă și cel declarat de plată la bugetul de stat s-au ridicat la suma 648.000 lei, iar Fiscul nu a acționat pentru recuperarea sa.
Cei de la Administraţia Sectorului 3 a Finanţelor Publice au uitat în 2022 să înregistreze în contabilitate debite de 8,10 milioane de lei, iar neconcordanțele dintre evidența fiscală și evidența contabilă au fost de 7,20 milioane de lei.
Recuperarea debitelor, făcută cu jumătăți de măsură
Mai departe, la Administraţia Sectorului 2 a Finanţelor Publice București inspectorii Curții de Conturi au descoperit, printre altele, că declarațiile depuse de firme au dus la diminuarea impozitului pe profit cu 2,66 milioane de lei. În plus, s-a constatat și realizarea incompletă a măsurilor necesare pentru recuperarea debitelor către bugetul general consolidat, fără însă ca raportul de audit să precizeze și despre ce sumă este vorba. Pentru rezolvarea tuturor aspectelor sesizate în raport, administrația financiară a primit termen data de 30 septembrie 2024. Același gen de abateri au fost constatate de inspectorii Curții de Conturi și la Sectorul 1.
„Neconcordanțe între sumele reprezentând impozit pe profit
înscrise de către contribuabili în declarațiile și sumele raportate prin bilanțurile întocmite la data de 31.12.2021. (...) Ca urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat existenţa unui număr de 42 agenți economici care au declarat prin D 101 „Declarație privind impozitul pe profit” un impozit pe profit mai mic decât cel raportat în Bilanț în formularul F20 „Contul de profit şi pierdere”, diferența totalizând 2.321.753 lei.”
Curtea de Conturi, raport de audit la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău, martie 2024
ANAF trebuie să crească încasările
Pentru acest an, s-a stabilit continuarea auditului performanţei cu privire la modul de utilizare, de către administraţia fiscală (ANAF), a resurselor sale umane pentru obţinerea rezultatelor planificate, potrivit reprezentanților Curții de Conturi. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a calculat în bugetul 2024 venituri suplimentare din digitalizarea ANAF de 0,6% din PIB. Principala componentă a acestei acțiuni este introducerea e-Factura pentru contractele între firme (B2B), proiect demarat prost de Ministerul Finanțelor, care a reușit să dea peste cap mediul de afaceri.