Jurnalul.ro Special Anchete Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte

de Ion Alexandru    |   

Omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat, în august 2014, în urma unui cancer hepatic, continuă să deţină acţiuni în companiile de construcţii care le-a fondat şi figurează pe lista acţionarilor care iau decizii cu privire la tranzacţiile acestor companii. Anul trecut şi în cursul lunii februarie a anului curent, pentru miliardar şi în numele lui s-a luat decizia ca o societate de construcţii să scoată la vânzare anumite suprafeţe de teren intravilan amplasate în municipiul Ploieşti, pentru suma de 600.000 de euro. Deşi au trecut cinci ani de la moartea sa, părţile sociale deţinute de Dinu Patriciu nu au fost puse pe numele altor moştenitori, el figurând, în continuare, în scriptele companiilor şi este legitimat cu documentele de identitate eliberate în timpul vieţii. Asta, în condiţiile în care, odată cu eliberarea certificatului de deces, actele de identitate (paşaport, Carte de Identitate etc.) devin nule. O situaţie similară s-a petrecut, în 2017, în legătură cu un alt personaj dispărut, despre care Parchetul este convins că nu se mai află în viaţă. Este vorba despre fostul consilier al lui Sorin Blejnar, ex-preşedinte ANAF, Codruţ Marta, care, deşi era dispărut din anul 2012, a acţionat în judecată Fiscul, a pierdut la fond, dar a formulat inclusiv recurs.

 

Conform unor documente emise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), intrate în posesia “Jurnalul”, în data de 19 februarie 2019 a fost întrunită Adunarea Generală a Asociaţilor companiei SC Băneasa Investiţii Imobiliare SRL. Este vorba despre societatea SC Hein România SRL, care deţine 50% din acţiunile SC Băneasa Investiţii Imobiliare SRL, despre Valeriu Romulus Şerban Patriciu (fratele magnatului Dinu Patriciu, care deţine un pachet de 33,35% din capitalul social, şi de însuşi Dinu Patriciu, pe numele său real Dan Costache Patriciu, cu 16,65 la sută din capitalul social.

Conform încheierii şedinţei AGA, cu un cvorum întrunit de 83,35%, asociaţii au aprobat vânzarea unor terenuri amplasate în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, pentru suma de 600.000 de euro. Tot atunci, a fost aprobată împuternicirea administratorului companiei, Valeriu Romulus Şerban Patriciu, pentru a negocia şi pentru a semna contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor menţionate în cadrul AGA.

Astfel, se poate observa că, într-un document oficial, emis în anul 2019, figurează ca activă calitatea de asociat persoană fizică a lui Dinu Patriciu, cu toate că acesta a decedat în data de 19 august 2014. Mai mult, acesta este identificat, în 2019, ca asociat al SC Băneasa Investiţii Imobiliare SRL, cu acte valabile. Respectiv cu CNP, adresă de domiciliu şi paşaport tip “P” şi număr (pe care nu îl vom prezenta aici), eliberat de Direcţia de Paşapoarte a Municipiului Bucureşti, în data de 26 mai 2008.

 

Şi firma care deţine societatea îl are ca acţionar pe defunct

Cu aceeaşi calitate de asociat persoană fizică, la care se adaugă aceleaşi acte de identitate, Dinu Patriciu este nominalizat într-un alt document emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), din 18 decembrie 2018. Atunci, a avut loc o altă AGA a SC Băneasa Investiţii Imobiliare SRL, prilej cu care asociaţii au decis aprobarea prelungirii mandatului administratorului Valeriu Romulus Şerban Patriciu, pentru o perioadă de patru ani, precum şi ratificarea tuturor documentelor semnate de Valeriu Patriciu de la data expirării mandatului de administrator şi până în momentul în care s-a decis prelungirea.

Dinu Patriciu este menţionat şi într-un document existent în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, din 26 iunie 2018, cu privire la dosarul de faliment al unei alte companii, SC Alpha Construcţii şi Investiţii Imobiliare. Cu acest prilej, aflăm că Dinu Patriciu figurează, şi în prezent, ca acţionar al acestei societăţi cu 43,98 la sută din capitalul social, restul acţiunilor fiind deţinute de SC Alpha Investiţii Imobiliare SRL (55,01 la sută) şi Monica Patriciu (1,01 la sută).

De remarcat este faptul că, din datele existente în arhiva Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, de la momentul producerii decesului omului de afaceri Dinu Patriciu şi până la sfârşitul anului trecut, când a avut loc prima din cele două şedinţe AGA ale SC Băneasa Investiţii Imobiliare SRL, numele lui Patriciu nu mai figurează în niciun astfel de document. Anterior, a existat o încheiere din 7 iulie 2012, când a avut loc o Adunare Generală a Asociaţilor SC Hein România SRL, cea care deţine 50% din SC Băneasa Investiţii Imobiliare SRL. Din această încheiere aflăm că, la momentul respectiv, capitalul social al Hein România SRL era împărţit, în mod egal, între fraţii Valeriu Romulus Şerban Patriciu şi Dan Costache Patriciu.

 

Avocat Piperea: “Asta se întâmplă când nu se definitivează succesiunea”

Avocatul Gheorghe Piperea, specialist în drept comercial, a precizat, pentru “Jurnalul”, că figurarea numelui lui Dinu Patriciu printre acţionarii unor firme, la cinci ani de la decesul său, înseamnă că nu s-a operat succesiunea şi că acţiunile nu au fost preluate de către moştenitorii acestuia. “Moştenitorii nu şi-au dobândt calitatea de acţionari sau nu s-a definitivat succesiunea. În aceste condiţii, ceilalţi asociaţi din companii votează în numele său”, a precizat avocatul, care a adăugat că acest lucru este legal în astfel de situaţii, chiar dacă este mai puţin obişnuit să treacă o perioadă atât de lungă de la decesul unui acţionar pentru ca modificările să nu fie operate.

Conform Legii nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, succesorii nu dobândesc de drept calitatea de asociaţi, aceştia având doar drept de creanţă reprezentat de valoarea părţilor sociale ale autorilor lor. În aceste condiţii, Adunarea Generală decide dacă plăteşte părţile sociale sau continuă societatea cu succesorii asociatului decedat. Numai asociatul supravieţuitor poate vota şi exercita prerogativele de decizie în cadrul AGA, indiferent de cuantumul capitalului social reprezentat, moştenitorii asociatului decedat neavând drept de vot şi de decizie, decât dacă asociatul supravieţuitor a hotărât continuarea societăţii cu participarea acestora.

Dinu Patriciu a încetat din viaţă, pe 19 august 2014, la Londra, în urma unui cancer hepatic. Acesta a fost unul dintre cei mai bogaţi români, averea sa fiind estimată, în anul 2007, de către Revista Capital, la 3,3 miliarde de dolari. Patriciu a lăsat, prin testament, 82,5 la sută din averea sa către fiicele sale Ana şi Maria, 5% către fosta soţie, Sabina, în timp ce chinezoaicei Melanie Chen i-a lăsat 12,5%. Ultima soţie, Dana Patriciu, a fost dezmoştenită, conform acestui document. După moartea lui Patriciu, a început un adevărat război între aceasta şi familia defunctului, război care nu s-a încheiat nici astăzi.

 

Codruţ Marta, un alt mort “viu” care dă în judecată statul

“Fantoma” lui Dinu Patriciu, care face afaceri la cinci ani de la moartea sa, nu este un caz singular. Tot la cinci ani după dispariţia misterioasă a fostului şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruţ Alexandru Marta, acesta apărea printre cei care au dat în judecată ANAF. Dispărut fără urmă din 2012, acesta a acţionat în instanţă Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în 2016, cerând anularea unui act administrativ emis de autoritatea fiscală pe numele său. Marta a fost reprezentat, în acest proces civil, de către un cabinet de avocatură din Capitală, cabinet care a reprezentat, în aceeaşi speţă, alţi 24 de reclamanţi care, la rândul lor, au dat în judecată Finanţele Publice. Procesul nu doar că a fost acceptat la judecată de două instanţe, dar a şi fost dus la bun sfârşit, dispărutul Marta făcând, în luna noiembrie a anului 2016, chiar şi recurs. Decizia definitivă în acest proces a fost pronunţată, de Curtea de Apel Bucureşti, la sfârşitul lunii aprilie a anului2017, când reclamaţia a fost respinsă. Printre colegii de proces s-a numărat şi controversatul Elan Schwartzenberg, cel care l-ar fi văzut ultima dată în viaţă pe Codruţ Marta în primăvara anului 2012 .

Încă din anul 2014, procurorii care instrumentează dosarul dispariţiei lui Codruţ Marta erau de părere că acesta nu se mai află în viaţă, luând în calcul faptul că acesta ar fi fost victima unui asasinat. Timp de cinci ani de zile, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ex-preşedintele ANAF, nu a fost găsit, nici în viaţă, nici decedat, autorităţile şi apropiaţii acestuia neputând furniza absolut niciun fel de informaţii despre soarta lui.

Specialiştii în drept cataloghează drept inexplicabilă o astfel de situaţie. Potrivit acestora, o acţiune în instanţă, fie ea în materie civilă, administrativă sau penală, poate fi făcută numai de către reclamant, personal, sau prin intermediul unui reprezentant legal. Acest reprezentant legal este obligat să prezinte instanţei o împuternicire care poate fi autentificată la notariat sau o împuternicire avocaţială semnată de acest reclamant. Ceea ce, teoretic, înseamnă că dispărutul Codruţ Marta a semnat astfel de documente în 2016 şi 2017. Când procurorii opinau că acesta nu se mai afla demult în viaţă.

În cazul lui Codruţ Marta, situaţia este cu atât mai ciudată, cu cât, în 2 octombrie 2018, fratele acestuia, Adrian Constantin, a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere pentru declararea morţii pe cale judecătorească a dispărutului. Tribunalul a decis, în 5 noiembrie 2018, să decline competenţa către Judecătoria Sectorului 2. În 18 aprilie 2019, Judecătoria Sectorului 2 a anulat cererea de chemare în judecată. În 23 aprilie 2019, fratele lui Codruţ Marta a formulat o nouă cerere, care, până în prezent, nu a primit un prim termen de judecată.

 

Băneasa Investiţii Imobiliare SRL, Hein România SRL şi Alpha Construcţi şi Investiţii Imobiliare SRL sunt trei firme în care Dinu Patriciu figurează ca acţionar persoană fizică, la cinci ani după ce magnatul a încetat din viaţă.

 

Una dintre companii a decis, anul acesta, şi în numele lui Patriciu, să demareze procedurile pentru tranzacţionarea unor terenuri intravilane, la Ploieşti, în valoare de 600.000 de euro.

Subiecte în articol: dinu patriciu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri