Bolojan preia partidul cu o garnitură nou-nouță, reprezentată de Emil Boc, premierul lui Băsescu din perioada guvernării „portocalii”. Iar printre primele măsuri anunțate se află câteva „băsisme” încercate și în timpul mandatului lui „Petrov” la Palatul Cotroceni. Printre acestea, se află reducerea numărului de parlamentari la 300 și reducerea ministerelor și a agențiilor guvernamentale. Băsescu, un susținător al Elenei Lasconi în cursa prezidențială, pare să bântuie și programul de guvernare al USR. Asta, deoarece în oferta progresiștilor se regăsește aceeași temă a reducerii numărului de parlamentari la 300.
Iar noua conducere a PNL pare să ia lumină de la Traian Băsescu, așa cum o face și candidata calificată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi, lidera USR. Primul argument în acest sens constă în echipa de conducere de eșalon doi pe care Ilie Bolojan a prezentat-o, marți seara, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul central al partidului.
Astfel, primul om pe care Ilie Bolojan l-a ales să-i fie aproape pentru a conduce destinele formațiunii politice este nimeni altul decât Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, fost președinte al Partidului Democrat-Liberal, cunoscut, în timpul guvernării „portocalii” drept partidul prezidențial, condus din umbră de Traian Băsescu, de la Palatul Cotroceni. De asemenea, din echipa de conducere a noului președinte interimar al PNL fac parte președintele filialei Giurgiu, Dan Motreanu, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, și noul președinte liberal al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftimie.
Copy-paste din „reușitele” lui Boc, la Palatul Victoria
Faptul că Bolojan l-a ales drept principal sfătuitor pe Emil Boc nu este singurul semn al fantomei lui Traian Băsescu bântuind sediul din Aleea Modrogan al Partidului Național Liberal, ci și măsurile pe care liderul interimar al formațiunii liberale le-a anunțat.
Astfel, prima măsură considerată imperios necesar a fi luată de PNL, ca act al guvernării, este reducerea numărului de parlamentar la 300. Ilie Bolojan susține că, astfel, trebuie respectat votul dat de români la referendumul din anul 2009. Este vorba despre acel referendum folosit de Traian Băsescu drept pretext pentru a-și spori șansele să obțină un al doilea mandat la Palatul Cotroceni, în bătălia de acum 15 ani împotriva lui Mircea Geoană. Traian Băsescu a convocat atunci o consultare populară, chemând la vot românii pentru a răspunde cu „DA” sau cu „NU” în legătură cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un Parlament unicameral.
PNL s-a aflat la guvernare, în diferite coaliții, de mai multe ori după acel moment. În 2012 - 2014, sub guvernarea USL, apoi în 2019 - 2021, în guvernările Orban și Cîțu, precum și în perioada 2022 - 2024, alături de PSD, fără să pună niciodată în discuție această temă, până acum.
O a doua temă scoasă pe piață de Ilie Bolojan este reducerea cheltuielilor cu demnitarii, reducerea numărului de miniștri, reducerea numărului de secretari de stat, reducerea numărului șefi de agenții, fuzionarea agențiilor de reglementare, dar și reducerea numărului de deconcentrate, cum ar fi la nivelul Ministerului Agriculturii.
Vrea să lase partidele fără finanțare
O parte din aceste obiective sunt, practic, copiate din programul de guvernare al lui Emil Boc, din perioada 2009 - 2010. Sub directa supraveghere a lui Traian Băsescu, Executivul condus atunci de Emil Boc și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului României în legătură cu reducerea salariilor cu 25% și a pensiilor cu 15 procente.
De asemenea, Boc a propus reducerea instituțiilor guvernamentale, reducerea numărului de funcționari ai aparatului central al administrației cu un procent de 20 la sută. Ce să vezi, Boc propunea, în urmă cu mai bine de 20 de ani, exact ce propune astăzi Ilie Bolojan, și anume reducerea agențiilor din Ministerul Agriculturii, concedierea a 20 la sută din angajații Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA și reducerea a peste 100 de agenții guvernamentale, prin comasarea acestora sau preluarea lor în cadrul unor ministere.
Spre deosebire de Emil Boc, Ilie Bolojan plusează și vine cu o altă propunere-șoc, El vrea reducerea subvenției pe care partidele politice parlamentare din România o primesc de la Autoritatea Electorală Permanentă, pentru finanțarea activităților curente, cu excepția anilor în care au loc alegeri. Această măsură ar lovi, în primul rând, viitorii prezumtivi parteneri de guvernare de la USR. „Jurnalul” a dezvăluit, în mai multe rânduri, cum banii primiți de USR din subvenția de la stat sunt acordați sub forma unor contracte de consultanță către diverși consultanți politici, printre care se află și fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, actual candidat USR la Senat.
USR vrea ca Parlamentul să fie demis, în caz de suspendare a președintelui
Paradoxal, exact aceleași idei se regăsesc și în programul de guvernare al Uniunii Salvați România, formațiune condusă, în calitate de președinte, de Elena Lasconi, noua preferată a lui Traian Băsescu, pe care fostul locatar de la Palatul Cotroceni din perioada 2004 - 2014 o susține la aceste alegeri prezidențiale.
În programul de guvernare al USR se propune reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un parlament unicameral. Adică visul lui Băsescu din 2009, neîmplinit până astăzi. De altfel, USR, prin fosta senatoare Anca Dragu, în prezent guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, venea, în 2020, în Parlament cu aceeași idee.
De asemenea, USR mai vrea alegeri în două tururi de scrutin și scăderea pragului electoral pentru accederea în Legislativ la 3%, chiar dacă acest lucru ar putea conduce nu la micșorarea numărului de parlamentari, ci, dimpotrivă, la sporirea lui.
Cea mai interesantă propunere din programul USR este însă o marotă cu care Traian Băsescu trăiește din anul 2012, de când Parlamentul l-a suspendat a doua oară din funcție. Astfel, se propune ca, în cazul suspendării președintelui României, dacă poporul îl menține în funcție prin referendum, Parlamentul să fie demis și să se organizeze alegeri legislative. Dacă Elena Lasconi ar urma ca, pe 8 decembrie, să fie aleasă la Palatul Cotroceni, atunci această prevedere, odată pusă în aplicare, i-ar servi în mod direct.
Rețeta blocajului total: mai puține ministere, cu patru partide la guvernare
Tema reducerii numărului de parlamentari la 300, supusă atenției opiniei publice într-un moment electoral destul de complicat, este cel puțin neobișnuită. În primul rând, pentru a elimina una dintre cele două Camere este nevoie de modificarea Constituției. În al doilea rând, un astfel de Parlament redus de la 466 la 300 de aleși ar însemna, în fapt, reducerea la 285 de parlamentari aleși din partea partidelor politice, restul de 15 fiind din partea minorităților naționale.
În conjunctura politică generată de rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie 2024, un astfel de Parlament ar arăta astfel: AUR și SOS România, pe votul suveranist, ar controla 40% din Legislativ, PSD ar obține, în cel mai optimist scenariu, 25 de procente, iar USR și PNL - câte 15 procente. UDMR ar intra cu scorul clasic de 15 procente.
În aceste condiții, 114 parlamentari ar proveni de la partidele suveraniste, 71 - de la PSD, 43 - de la USR, 43 - de la PNL și 5 - de la UDMR, la care se adaugă cei 15 de la Grupul Minorităților Naționale.
Un guvern cu mai puține ministere, așa cum propune Ilie Bolojan, ar fi imposibil de alcătuit, dacă la guvernare ar trebui să intre toate partidele pro-occidentale, adică patru la număr: PSD, PNL, USR și UDMR, fiecare dintre acestea având, pe bună dreptate, pretenții la portofolii cât mai importante și cât mai numeroase.
Vechea gardă liberală, înlocuită de lideri ai căror județe au obținut pentru Ciucă rezultate dezastruoase în primul tur
Revenind la noua conducere a PNL, după demisia lui Nicolae Ciucă și a vechii echipe, se poate constata că pe niciunul dintre membri nu-l recomandă rezultatele obținute pentru candidatul partidului la alegerile prezidențiale de duminica trecută.
Ilie Bolojan este liderul PNL Bihor și președintele Consiliului Județean Bihor. În 24 noiembrie, în acest județ, candidatul PNL, Nicolae Ciucă, a obținut 15,15% din voturi, clasându-se abia pe locul al patrulea. În schimb, Kelemen Hunor a luat 18,12%, Călin Georgescu a luat 16,81%, Marcel Ciolacu a luat 16,8%, iar Elena Lasconi a luat 12,48%.
Emil Boc este președintele PNL Cluj-Napoca și primar al orașului. Nicolae Ciucă nici măcar nu figurează pe lista AEP cu voturi obținute în acest fief, la alegerile din 24 noiembrie. În schimb, la Cluj-Napoca, Elena Lasconi a fost votată de 40,48% dintre alegători. Pe locul al doilea s-a clasat Călin Georgescu, cu 10,74%, urmat de Mircea Geoană, cu 9,66%, de Kelemen Hunor, cu 8,66%, și de Marcel Ciolacu, cu 8,27%.
La Giurgiu, unde PNL este condus de Dan Motreanu, Nicolae Ciucă a obținut în 24 noiembrie 26,54% din voturi. Pe locul al doilea se află Călin Georgescu, cu 22,97%, urmat de Marcel Ciolacu, cu 20,42%, de George Simion, cu 13,41% și de Elena Lasconi, cu 9,27%.
La Sectorul 6, aceeași situație ca la Cluj-Napoca. În fieful lui Ciprian Ciucu, Nicolae Ciucă nu figurează cu niciun procent. În schimb, pe primul loc s-a clasat Elena Lasconi, cu 27,99%, urmată de Călin Georgescu, cu 19,47%, de Marcel Ciolacu, cu 16,9% și de George Simion, cu 12,32%.
Nu în ultimul rând, în Botoșani, fief al lui Valeriu Iftimie, Nicolae Ciucă s-a clasat pe ultimul loc, cu 8,87%. În fața sa s-au situat Marcel Ciolacu, cu 27,7%, Călin Georgescu, cu 25,76%, George Simion, cu 16,17% și Elena Lasconi, cu 10,24%.