Alegerile locale de peste 11 zile sunt primul test real pentru clasa politică. Alegătorii, câți vor avea curajul să ajungă până în cabina de vot, vor judeca, în primul rând, măsurile de gestionare a crizei coronavirus. Majoritatea populației a redescoperit în pandemie proverbul-urare „Sănătate, că-i cea mai bună din toate!”. Ca atare, nu vor intra în joc în ultimele zile ale campaniei electorale alte subiecte de dezbatere. De șapte luni, totul se raportează la COVID-19, axul nou după care se învârte planeta. Teoriile conspiraționiste,lansate și întreținute cu abilitate, nu au putut să deturneze atenția prioritară de la acțiunile de protecție antivirală care au validat relația puternică dintre stat și individ. Starea de urgență a întărit și mai mult rolul instituțiilor statului, care și-au etalat mai ales mușchi și mai puțin priceperea de a impune măsurile de protecție. După faza inițială a spaimei generalizate au apărut consecințele economice ale izolării țării și ale blocajului la domiciliu. Criza sanitară dublată de o cădere a economiei pun România în situații în care eficiența gestionării acestora la nivel național să depindă direct de încrederea cetățenilor în autorități. Anchetele sociologice indică an de an, în opinia majoritară, că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Este foarte complicat să fie schimbat acest trend, nici o rundă de alegeri nu a putut-o face. Acum, căderea economiei cu peste zece procente într-un singur trimestru arată că ne aflăm într-o „groapă a Marianelor”. Ministrul Cîțu are cele mai exacte date despre adâncimea prăpastiei, situație comparabilă în economia românească doar după războiul încheiat în 1945. Liberalii veniți la guvernare când situația economiei era promițătoare, cu o creștere solidă prognozată pe termen mediu, s-au trezit brusc că au de gestionat crize fără precedent. Revenirea la vremurile bune este anunțată în Zona Euro pentru T1 din 2022 . Mai optimist, Cîțu estimează că nivelul PIB din T4/2019 va fi atins în T4/2021.
Ghinionul liberalilor este să organizeze alegerile locale și parlamentare exact în perioada celei mai de jos a crizei în V. Semnele unei relansări sunt încă palide. Reluarea ritmului de creștere în unele sectoare ale industriei și serviciilor este încurajatoare, dar pesimismul domină în transporturile aeriene, HoReCa, imobiliare. Industria auto, cu pondere în România, se află în fața unor schimbări radicale spre tranziția electrică. Putem să vedem pandemia și ca un prilej de clarificare a afacerilor, de selectare a celor care au trecut doar temporar prin criza actuală de cele care sunt lovite fundamental de germenii regresului, și care nu vor putea fi salvate. Privind în acest algoritm și scena politică, alegerile din V vor face o selecție drastică a ofertelor politice. După acest ciclu vom vedea cine rămâne să conducă la nivel local și național ieșirea din criză .