Plecând de la aceste statistici și prin raportare la ultimele sondaje care vizează alegerile prezidențiale, se poate face o estimare cu privire ierarhia pentru turul al doilea, iar această probabilistică acreditează ideea că marea confruntare s-ar putea da între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. În plină febră a alegerilor, liberalii se pregătesc să-l servească politic și pe Klaus Iohannis, cu un post de senator independent pe listele PNL. Însă, în funcție de rezultatele prezidențialelor, obiectivele politice ale lui Iohannis pot crește, atât în ceea ce privește șefia PNL, cât și în ceea ce privește funcția de președinte al Senatului sau, de ce nu, chiar cea de prim-ministru.
Alegerile prezidențiale se apropie cu pași repezi, iar casele de sondare a opiniei publice oferă, cu două luni înaintea primului tur de scrutin, rezultate pe cât de spectaculoase, tot pe atât de diferite. Nu doar că diferă profund procentele pe care ar urma să le obțină candidații, dar se schimbă inclusiv ierarhia, astfel încât, dacă pentru liderul PSD, Marcel Ciolacu, toate aceste sondaje îl dau ca sigur promovat în turul al doilea, în ceea ce privește competitorul său lucrurile nu sunt deloc clare. Un sondaj îl califică pe Mircea Geoană, altul pe Nicolae Ciucă, iar celălalt pe George Simion.
Cum, evident, nu pot avea dreptate toate aceste sondaje, în același timp, „Jurnalul” propune un exercițiu probabilistic, bazat pe răspunsurile culese de aceste case de sondare a opiniei publice în luna aprilie a acestui an și care au fost cel mai aproape de scorul obținut de partidele politice la alegerile europarlamentare și cele locale pentru Consiliul General al Municipiului București. Iar rezultatul probabilistic al acestor statistici este la fel de spectaculos și poate genera o imagine cât de cât clară cu privire la ce se va întâmpla la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
Cine a nimerit cel mai aproape rezultatele de la europarlamentare
Prima raportare propusă se referă la rezultatul alegerilor europarlamentare din 9 iunie 2024. Pe primul loc s-a clasat Alianța PSD-PNL, care a obținut, oficial un scor de 48,67% din voturi. Cel mai apropiat procent de acest rezultat a fost oferit, în luna aprilie, de către Sociopol, care a estimat că Alianța PSD-PNL urma să obțină 47%, cu o marjă de eroare în minus de 1,67%.
Pentru locul al doilea, ocupat, în urma alegerilor, de AUR, cu 14,95 de procente, cel mai apropiat răspuns de acest scor a fost dat de sondajul CURS, unde AUR era cotat, tot în luna aprilie, cu 14%, marja de eroare fiind în minus cu 0,95%. Locul al treilea la alegerile europarlamentare din 9 iunie a fost ocupat de Alianța Dreapta Unită (USR - PMP - Forța Dreptei), cu un scor de 8,63%. De data aceasta, cel mai apropiat de acest rezultat a fost sondajul Inscop, realizat tot în aprilie, de 13,8%, cu o marjă de eroare în plus de 5,17%.
Pe locul al patrulea la alegerile europarlamentare s-a situat, în urma rezultatelor finale ale scrutinului, UDMR, cu un procent de 6,53%. Și de această dată, cel mai aproape de rezultat a fost sondajul CURS din aprilie, care a estimat scorul Uniunii la 5,1 procente, cu o marjă de eroare în minus de 1,43 de procente.
În fine, pe locul al cincilea, la aceleași alegeri, s-a poziționat formațiunea SOS România, cu un scor de 5,04%, iar cele mai apropiate răspunsuri oferite de sondajele de opinie au aparținut tot CURS, care au cotat partidul respectiv la 5 la sută, cu o marjă de eroare în minus de 0,04%.
Ce cifre s-au apropiat cel mai mult de rezultatele de la locale, pentru București
Același exercițiu îl putem face și cu privire la alegerile pentru Consiliul General al Municipiului București, din data de 9 iunie 2024. Rezultatele oficiale arată că pe primul loc s-a clasat Alianța Dreapta Unită (USR - PMP - Forța Dreptei), cu un scor de 27,61 la sută. Cel mai apropiat de acest rezultat a fost sondajul CURS, din luna aprilie, care a cotat Alianța la 23%, cu o marjă de eroare în minus de 5,61 de procente.
Pe locul al doilea s-a clasat PSD, cu 26,56%, iar cel mai apropiat sondaj a fost cel realizat de Inscop, cu 29%, marja de eroare fiind de 2,75%.
Fără a mai trece în revistă și rezultatele obținute de celelalte formațiuni politice la acest scrutin, concluzia este că, pentru primul loc, cel mai aproape de rezultatul oficial a fost sondajul CURS, pentru al doilea loc a fost sondajul Inscop, pentru al treilea loc tot sondajul Inscop, pentru locul al patrulea, la egalitate, au fost sondajele Sociopol și CURS, pentru locul al cincilea a fost sondajul CURS, iar pentru al șaselea loc a fost sondajul Inscop.
Statistica s-ar putea repeta și în noiembrie
Plecând de la aceste rezultate, conform probabilității celei mai apropiate cercetări sociologice de rezultatul oficial al alegerilor consumate în 9 iunie, se poate face o predicție și în legătură cu cele mai apropiate aproximări făcute de aceleași case de sondare a opiniei publice pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, sondaje realizate, ca și în cazurile precedente, cu două luni înaintea scrutinului.
Astfel, sondajul CURS ar putea avea dreptate cu privire la candidatul care se va clasa pe primul loc, dacă luăm în calcul faptul că a nimerit cel mai aproape scorul de la București, și anume Marcel Ciolacu, cu 30%. Comparând răspunsurile cele mai apropiate de scorul europarlamentarelor, atunci pe primul loc al prezidențialelor s-ar clasa tot Marcel Ciolacu, cu 27%, așa cum prevede Sociopol.
Pentru locul al doilea, raportat la scorul localelor de la București în legătură cu cel mai apropiat sondaj de acest scor, atunci ar ieși candidatul prezentat de sondajul Inscop, respectiv tot Marcel Ciolacu, cu 20,3%. În schimb, plecând de la cel mai apropiat sondaj față de locul al doilea de la europarlamentare, în finala prezidențialelor ar trebui să luăm ca reper sondajul CURS, care îl dă pe Nicolae Ciucă, cu 17%.
Pentru că sondajul Inscop a nimerit cel mai aproape scorul luat de locul al treilea atât la europarlamentare, cât și la locale, se poate aprecia că va nimeri la fel de exact și poziția a treia la alegerile prezidențiale, în persoana Elenei Lasconi, cu 14,2%.
La fel, deoarece CURS a dat cele mai apropiate rezultate pentru poziția a patra, atât la europarlamentare, cât și la locale, se poate aprecia că predicția acestei case de sondare a opiniei publice va putea fi cea mai apropiată de rezultatul pentru poziția a patra a prezidențialelor. CUSR are la egalitate, cu 13%, doi candidați pentru această poziție: Mircea Geoană și George Simion.
Cum ar arăta, probabilistic, situația la prezidențiale
Concluzia acestui exercițiu probabilistic arată o posibilă ierarhie a candidaților pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cât mai apropiată de scorurile oficiale ce vor fi aflate abia după centralizarea și numărarea buletinelor de vot:
- Primul loc - Marcel Ciolacu, cu un scor cuprins între 27% (Sociopol) și 30% (CURS);
- Locul al doilea - Nicolae Ciucă, cu un scor de 17% (CURS);
- Locul al treilea - Elena Lasconi, cu un scor de 14,2% (Inscop);
- Locul al patrulea - Mircea Geoană, cu un scor de 13% (CURS);
- Locul al cincilea - George Simion, cu un scor de 13% (CURS).
- Locul al șaselea - Diana Șoșoacă, cu un scor de 6% (CURS).
Iar din această perspectivă, finala prezidențialelor din 8 decembrie 2024 se va da între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, între cei doi fiind o diferență, în plus pentru candidatul PSD, cuprinsă între 10 și 13 procente. Există însă și o altă posibilitate, dacă unul dintre cei doi candidați suveraniști sau, așa cum sunt catalogate, într-o anumită parte a presei, partidele pe care le conduc, „extremiste”, s-ar retrage din cursă, îndemnându-și alegătorii să acorde voturile încă din primul tur celuilalt candidat aparținând aceleiași familii politice. Astfel, dacă Diana Șoșoacă s-ar retrage, spre exemplu, din această competiție, iar scorul său s-ar adăuga scorului lui George Simion, liderul AUR ar intra în turul al doilea, cu 19 procente.
Bătălia finală va decide în mâna cui vor ajunge frâiele viitoarei guvernări
Așa cum am arătat mai sus, nicio casă de sondare a opiniei publice nu oferă rezultate, în perspectiva primului tur al alegerilor prezidențiale, care să semene cu cealaltă, fiecare sondaj realizat luna aceasta aruncând pe masă cel puțin trei scenarii pentru finala turului al doilea.
Astfel, conform situației probabilistice descrise anterior, în acest moment „astrele” se aliniază către o finală între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Scenariul al doilea arată trei posibilități diferite. Astfel, dacă luăm efectiv sondajul realizat de CURS, în luna septembrie, finala se va decide între Marcel Ciolacu, cu 30%, și Nicolae Ciucă, cu 17%. Dacă luăm în considerare sondajul prezentat de Sociopol, finala se va da între Marcel Ciolacu, cu 27%, și George Simion, cu 18%. Iar dacă luăm în calcul sondajul realizat, tot în septembrie, de Inscop, atunci în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ar urma să se confrunte Mircea Geoană (21,4%) și Marcel Ciolacu (20,3%).
Prima posibilitate de tur 2 ar putea da, evident, două rezultate câștigătoare. Dacă Marcel Ciolacu devine președinte al României, acesta a anunțat deja că nu va desemna un premier de la PSD, ci de la „partidul cu care PSD va intra în coaliție de guvernare”. Asta înseamnă un premier PNL, numele ce poate fi vehiculat, în această situație, fiind cel al lui Nicolae Ciucă. Dacă, în schimb, câștigă Nicolae Ciucă alegerile prezidențiale, cutuma ar face ca Marcel Ciolacu să rămână premier.
Însă dacă turul al doilea va însemna o confruntare între Marcel Ciolacu și George Simion, s-ar putea reedita scenariul din anul 2000, Marcel Ciolacu urmând a beneficia de voturile partidelor „mainstream”, pentru a nu ajunge un „extremist” la Palatul Cotroceni. În situația aceasta, promisiunea lui Ciolacu ar putea rămâne în picioare, în sensul că, dacă va câștiga Președinția, va numi un premier de la PNL. Ce se întâmplă însă dacă bătălia se va da între Mircea Geoană și Marcel Ciolacu? Greu de anticipat, însă cel mai probabil, funcția de premier va fi ocupată de unul dintre reprezentanții PNL sau PSD care ar urma ca și după alegeri să mențină coaliția de guvernare.
Cui se pregătește Klaus Iohannis să-i sape la temelie, după anul electoral 2024
Cine ar putea fi noul premier al unei coaliții de guvernare post-alegeri, dacă Marcel Ciolacu sau Mircea Geoană va ajunge la Palatul Cotroceni? Ei, bine, de aici se deschide o discuție cu adevărat interesantă.
Este greu de anticipat care ar putea fi soarta lui Nicolae Ciucă, dacă va pierde alegerile prezidențiale. Dar cu atât mai greu de prevăzut care va fi soarta lui Nicolae Ciucă dacă nu va reuși să acceadă în turul al doilea al prezidențialelor. Cutuma nescrisă din politica ultimilor ani arată că un președinte de partid care pierde alegerile, pierde și șefia partidului. Așa cum s-a întâmplat și în cazul PSD, unde toți prezidențiabilii perdanți din ultimii 20 de ani au fost înlocuiți aproape imediat de la conducerea formațiunii, iar cei care au ocupat funcția de premier au rămas și fără aceasta.
Se pune, în mod obiectiv, întrebarea dacă planurile politice post-2024 ale președintelui României Klaus Iohannis vizează șefia PNL. Dacă Nicolae Ciucă va câștiga alegerile prezidențiale, liberalii trebuie să-și aleagă un nou șef. Dacă Nicolae Ciucă va pierde alegerile prezidențiale, discuția este deschisă. Însă dacă Nicolae Ciucă nu va intra în turul al doilea, este de prevăzut că PNL va căuta, de asemenea, să-l înlocuiască de la conducerea partidului. Mai ales că, potrivit statutului, președintele PNL este și candidatul acestei formațiuni politice la funcția de prim-ministru. Așa s-a întâmplat cu Ludovic Orban, așa s-a întâmplat cu Florin Cîțu, tot așa s-a întâmplat cu Nicolae Ciucă.
Klaus Iohannis, care a deținut funcția de președinte al PNL înainte de a fi ales președinte al României, are toate șansele să-și „ia partidul înapoi”. Iar PNL lucrează intens în aceste zile să-i îndeplinească, treptat, ambițiile politice, depunând a Parlament proiectul de lege care să-i dea dreptul președintelui României, aflat în ultimele trei luni ale mandatului, să candideze pe listele unui partid politic, ca independent, pentru funcția de senator sau de deputat. Iohannis vrea să candideze primul pe lista PNL București pentru Senat. Iar dintr-o viitoare poziție posibilă de președinte al PNL poate accede fie în funcția de președinte al Senatului (în locul lui Nicolae Ciucă), fie în cea de prim-ministru (în locul lui Marcel Ciolacu), în funcție de care dintre cei doi îi va succeda la Palatul Cotroceni.
Este de prevăzut că legea care să-i permită lui Iohannis să candideze la Parlament va trece fără nicio problemă de votul senatorilor și deputaților. PSD urmează să decidă astăzi dacă o va vota sau nu. Cel mai probabil, da. Iar un atac al celor de la USR și AUR la CCR este sortit eșecului, deoarece o contestație similară a picat în 2004. Mai mult, este greu de anticipat că instanța de contencios constituțional îi va pune bețe în roate lui Klaus Iohannis în legătură cu acest subiect, având în vedere faptul că trei dintre judecătorii CCR (Livia Stanciu, Simina Tănăsescu și Mihaela Ciochină) au fost numiți în funcții chiar de Iohannis, iar un al patrulea judecător, Laura Scântei, este fost senator PNL. Alți patru judecători au fost numiți cu sprijinul PSD, iar al nouălea, la propunerea UDMR.