Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul alegătorilor care s-au prezentat, efectiv, la urne, este mai mult decât elocventă. Alegerile din 27 septembrie fie au avut trecute în listă mai multe persoane decât cele existente, fie absenteismul a fost unul mai mult decât îngrijorăror. Biroul Electoral Central a făcut publice, la sfârșitul săptămânii trecute, procesele verbale finale ale prezenței și rezultatului alegerilor de la sfârșitul lunii trecute. Mai multe detalii interesante reies din studierea acestor documente, atât în ceea ce privește cantitatea de buletine de vot tipărite și distribuite către secțiile de votare, prezența efectivă a românilor la aceste alegeri, o diferență de aproape 50.000 de voturi care nu rezultă de niciunde, dar și o distribuire incredibilă a unor mandate, raportate la voturile primite.
În listele electorale permanente pentru consiliile locale au fost, potrivit Biroului Electoral Central (BEC) trecuți 18.466.219 alegători. Pentru alegerea componenței consiliilor județene, în aceste liste au fost trecuți 16.638.493 de cetățeni cu drept de vot, în timp ce, pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București, în aceste liste electorale, figurează 1.827.726 de alegători. Pentru alegerile aferente primarului general al Capitalei, cifra este aceeași ca la Consiliul General – 1.827.726 de alegători, în timp ce, pentru alegerile care au vizat președinții de consilii județene, în listă figurează 16.255.396 de alegători. Totalul alegătorilor, pentru toate aceste tipuri de alegeri locale, este de 55.398.657 de nume (un nume figurând simultan pentru alegerea primarului, a consiliului local, a consiliului județean etc.).
Cifra este elocventă, având în vedere faptul că, pentru scrutinul din 27 septembrie, la cele cinci categorii de alegeri, statul român a tipărit și distribuit către secțiile de votare un număr de 60.492.096 buletine de vot (20.166.191 pentru alegerea consiliilor locale, 18.178.306 pentru alegerea consiliilor județene, 1.979.319 pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București), 1.990.273 pentru alegerea primarului general al Capitalei și 18.178.007 pentru alegerea președinților de consilii județene). Diferența dintre buletinele de vot tipărite și distribuite și numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale este de 5.093.439 de buletine de vot, care au fost tipărite și distribuite în plus.
S-au tipărit 60 de milioane de buletine de vot
Și mai mare este discrepanța dintre aceste buletine de vot tipărite și distribuite către secțiile de votare și buletinele de vot care, în cele din urmă, au fost neutilizate. Astfel, pentru alegerea consiliilor locale au rămas neutilizate 11.703.679 de buletine de vot, în timp ce, pentru alegerea componenței consiliilor județene au rămas neutilizate 10.412.859 de buletine de vot. Pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București au rămas neutilizate 1.307.572 de buletine de vot, iar pentru alegerea primarului general al Capitalei nu au fost utilizate 1.318.579 de buletine de vot. Deloc de neglijat este suma buletinelor de vot neutilizate aferente pentru alegerea președinților de consilii județene, aceasta ridicându-se la 10.411.069 de buletine. În total, au fost neutilizate, la scrutinul din 27 septembrie 2020, 35.153.758 de buletine de vot, din cele 60.492.096 tipărite și distribuite, ele fiind anulate.
Iar lucrurile nu se optresc aici, în ceea ce privește bilanțul alegerilor din 27 septembrie. Așa cum arătam mai sus. Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale pentru toate cele cinci tipuri de alegeri locale este de 55.389.657 de persoane. Biroul Electoral Central arată, în procesele verbale publicate, că, efectiv, la urne, s-au prezentat doar 25.290.177 de alegători. Concret, pentru alegerea consiliilor locale, din cei 18.466.219 alegători înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne doar 8.430.059. Însă există și două situații incredibile din punct de vedere probabilistic. Mai exact, o cifră absolut egală, pe de o parte, între alegătorii prezenți la urne care au decis să voteze atât pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al Capitalei, și, pe de altă parte, o cifră absolut egală între alegătorii care au votat pentru componența consiliilor județene și pentru președinții de consilii județene.
Mai exact, din cei 1.827.726 de alegători înscriși în listele electorale pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București, au votat 672.004 persoane. Aceleași cifre se regăsesc și în ceea ce privește raportul dintre numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale pentru alegerea primarului general al Capitalei și cei care s-au prezentat efectiv la urne pentru alegerea edilului. Același lucru se întâmplă la județe. Astfel, pentru alegerea componenței consiliilor județene, în listele electorale au fost înscriși 16.638.493 de alegători, identic cu persoanele înscrise în listele electorale pentru alegerea președinților de consilii județene. Acest lucru nu este deloc ciudat, fiind vorba despre aceleași arii administrativ-teritoriale. Însă, la urne, atât pentru componența consiliilor județene, cât și pentru alegerea președinților acestora s-au prezentat câte 7.758.055 de alegători.
Situația celor 48.161 de buletine
Un alt aspect care reiese din acest procese verbale aduce în atenție discrepanța de aproximativ 50.000 de buletine de vot. Acest calcul reiese pornind de la suma totală a voturilor exprimate, dar anulate, aceasta ridicându-se la 1.461.223 de buletine de vot, peste cele 35 de milioane de buletine de vot la care am făcut referire mai sus, ca fiind neutilizate.
În acest sens, din cele 25.290.177 de voturi exprimate (buletine de vot introduse în urnele de vot aferente fiecăruia dintre tipurile de alegeri de la scrutinul din 27 septembrie), se scad cele 1.461.223 de voturi nule, rezultând un cuantum total de voturi valabil exprimate de 23.828.954. Aceste buletine, scăzute din cele 60.492.096 de buletine de vot tipărite și distribuite către secțiile de votare, dau un rezultat de 36.663.142 de buletine de vot neutilizate și anulate pe motiv de neutilizare, dar și de buletine de vot exprimate, dar nevalabile. Însă, dacă adunăm suma rezulată din diferența buletinelor de vot neutilizate (35.153.758) și cele anulate după introducerea lor în urne (1.461.223), dă un total de 36.614.142 de buletine, cu 48.161 mai puține, acest aspect trebuind, în cele din urmă, explicat de către autoritatea electorală competentă.
Nicușor Dan, ales cu 282.631 de voturi, din 1.827.726 de alegători înscriși în liste
Un alt aspect relevant reiese din analiza datelor furnizate de Biroul Electoral Central cu privire la alegerile pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al Capitalei.
În listele electorale, pe 27 septembrie, pentru alegerea primarului general, erau înscriși 1.827.726 de cetățeni cu drept de vot. Dintre aceștia, 1.804.451 de persoane au fost înscrise în listele electorale permanente, 8.907 persoane au fost înscrise pe listele complementare, 12.917 persoane au fost înscrise pe listele suplimentare, iar 1.451 au solicitat, în prealabil, urna specială.
Prezența efectivă la vot a fost de 672.004 persoane. La numărarea buletinelor, doar 660.118 voturi s-au dovedit valabil exprimate, 11.059 de voturi fiind anulate. Pe primul loc în cursa pentru funcția de primar general al Capitalei a ieșit candidatul independent, susținut de Partidul Național Liberal și de Alianța USR-PLUS, cu 42,82 la sută. În voturi, asta înseamnă 282.631 de buletine de vot valabil exprimate introduse în urnă pentru Nicușor Dan, adică cu 1.545.095 de voturi mai puține decât alegătorii înscriși în listele electorale.
Pentru Consiliul General al Municipiului București, voturile valabil exprimate au fost 652.155, din 1.827.726 de alegători înscriși în listele electorale, 19.117 voturi fiind anulate. Care se adaugă celor 1.307.572 de buletine de vot anulate pe motiv de neutilizare.
1,4 milioane de voturi anulate
Cifra impresionantă a voturilor anulate, per total, la alegerile din 27 septembrie, este de 1.461.223. Defalcată, situația este și mai interesantă. La alegerile pentru consiliile locale, din cele 8.430.059 de buletine de vot introduse în urnă, au fost anulate 405.667. La alegerile pentru desemnarea componenței consiliilor județene, din cele 7.758.055 de buletine de vot introduse în urnă, au fost anulate 554.237.
Din cele 672.004 de buletine de vot introduse în urnă pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București, au fost anulate 19.117, iar din cele 672.004 de buletine de vot pentru alegerea primarului general al Capitalei introduse în urnă, au fost anulate 11.059. Nu în ultimul rând, din cele 7.758.055 de buletine de vot introduse în urnă pentru alegerea președinților de consilii județene, a fost anulate 471.143.
Votul în procente, bătut de distribuirea mandatelor
La alegerile pentru consiliile locale, BEC arată că PNL a obținut 31,86% din voturile valabil exprimate, însă, în număr de mandate, are 35,49%. PSD, care a obținut 28,06% din voturi, și-a adjudecat 34,61% din mandate. Alianța USR-PLUS a fost votată în proporție de 8,4% și a obținut 3,13% dintre mandate. PMP a primit 5,84% din voturi și a obținut 5,37 la sută din mandate. Pro România a primit 4,76% din voturi și are 4,7 la sută din mandate. UDMR a fost votat de 4,5% dintre alegători și a obținut 5,89% din mandate, iar ALDE a fost votat de 2,59%, primind 2,15% din mandate.
La alegerile pentru desemnarea componenței consiliilor județene, PNL a obținut 30,76% din voturi, dar ocupă 35,37% din mandate. PSD a primit 22,32% din voturi și ocupă 27,01% din mandate. Alianța USR-PLUS a obținut 6,65% din voturi și deține 4,85% din mandate. PMP a primit voturile a 5,88% din alegători și ocupă 5% din mandate. UDMR a primit 5,28% din voturi și ocupă 6,87% din mandate. Pro România a obținut 4,95% din voturi și ocupă 4,18% din mandate, iar ALDE, care a obținut 2,91% din voturi, ocupă 1,12% din mandate.
Pentru Consiliul General al Municipiului București, PSD a obținut 32,28% din voturi și ocupă 21 de mandate (38,18%), urmat de Alianța USR-PLUS, care a obținut 26,98% din voturi și ocupă 17 mandate (30,91%). PNL s-a situat pe locul al treilea, cu 19,31% din voturi, dar ocupă 12 mandate (21,82%). PMP a obținut 7,82% din voturi și ocupă 5 mandate (9,09%). Celelalte partide înscrise în cursă nu au intrat în Consiliu.