Supraviețuirea prelungită a populației a stârnit interes în lumea științifică pentru înțelegerea originilor, mecanismelor și proceselor îmbătrânirii, precum și pentru căutarea metodelor de atenuare, întârziere sau chiar inversare a efectelor acesteia.
Cu toate acestea, îmbătrânirea cronologică se referă doar la curgerea timpului, dar poate să nu reflecte starea reală de sănătate a unui individ. Din acest motiv, oamenii de știință și-au îndreptat atenția din ce în ce mai mult asupra conceptului de „îmbătrânire biologică”, care indică îmbătrânirea funcțională sau fiziologică a unui organism și se referă la declinul funcțional. Mai multe mecanisme (precum: inflamația, transportul lipidelor și carbohidraților, metabolismul și homeostazia) au fost implicate în îmbătrânirea biologică, atât la nivel de organism, cât și la nivel de organ.
Se estimează că doar o mică proporție a variației îmbătrânirii și longevității umane se datorează factorilor genetici, în timp ce un rol mult mai important îl joacă stilul de viață - inclusiv dieta - și factori de mediu.
Gradul de procesare bate calitatea nutrițională
Alimentele ultraprocesate și-au câștigat de mult timp o reputație proastă pentru că sunt pline de calorii, zahăr, grăsimi și sare, însă studiul realizat de cercetătorii italieni de la Unitatea de Cercetare în Epidemiologie și Prevenire din cadrul I.R.C.C.S. Neuromed din Pozzilli, în colaborare cu Universitatea LUM din Casamassima, arată că gradul ridicat de procesare a alimentelor are efecte nocive asupra sănătății umane, indiferent de conținutul lor de nutrienți.
Cercetătorii au analizat datele a peste 22.000 de participanți la studiul Moli-sani, una dintre cele mai mari cohorte de populație din Europa, și au folosit 36 de biomarkeri sanguini diferiți pentru a măsura vârsta biologică.
Spre deosebire de vârsta cronologică, care depinde exclusiv de data nașterii, vârsta biologică reflectă condițiile biologice ale corpului nostru, inclusiv ale organelor, țesuturilor și sistemelor, și poate diferi destul de mult de vârsta cronologică.
Folosind un chestionar foarte detaliat, cercetătorii au reușit să estimeze consumul de alimente ultraprocesate, adică alimente făcute parțial sau integral cu substanțe care nu sunt utilizate în mod obișnuit în bucătărie (precum: proteine hidrolizate, maltodextrine, grăsimi hidrogenate), care conțin diverși aditivi (coloranți, conservanți, antioxidanți, agenți antiaglomeranți, potențiatori de aromă și îndulcitori), al căror scop principal este de a îmbunătăți gustul, aspectul și durata de valabilitate a alimentelor, nu proprietățile nutriționale.
Specialiștii menționează că alimentele ultraprocesate includ nu numai gustări ambalate, băuturile carbogazoase și pline de zahăr, alimentele gata de consum sau fast-food-ul, ci și produse aparent „inofensive” sau chiar considerate sănătoase, cum ar fi, spre exemplu, pâinea produsă în masă sau ambalată, iaurtul de fructe, unele cereale pentru micul dejun sau înlocuitorii vegetali pentru carne.
Rezultatele studiului, care au fost publicate săptămâna aceasta în revista The American Journal of Clinical Nutrition, au arătat că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu o accelerare semnificativă a îmbătrânirii biologice a participanților. Practic, oamenii s-au dovedit a fi din punct de vedere biologic mai în vârstă decât vârsta lor reală (cronologică).
„Datele noastre arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate nu numai că are un impact negativ asupra sănătății în general, dar ar putea accelera îmbătrânirea în sine, sugerând o conexiune care merge dincolo de calitatea nutrițională slabă a acestor alimente”, a spus Simona Esposito, principalul autor al studiului.
„Le modifică matricea alimentară”
Pe lângă faptul că sunt inadecvate din punct de vedere nutrițional, fiind bogate în zaharuri, sare și grăsimi saturate sau trans, „alimentele ultraprocesate suferă o procesare industrială intensă care le modifică de fapt matricea alimentară, cu pierderea consecventă de nutrienți și fibre”, a explicat epidemiologul nutriționist și coautor al studiului, Marialaura Bonaccio, precizând că „mecanismele prin care alimentele ultraprocesate pot fi dăunătoare sănătății umane nu sunt încă pe deplin clare”.
„Acest lucru poate avea consecințe importante pentru o serie de funcții fiziologice, inclusiv metabolismul glucozei și compoziția și funcționalitatea microbiotei intestinale. De asemenea, aceste produse sunt adesea învelite în ambalaje de plastic, devenind astfel vehicule de substanțe toxice pentru organism”, a adăugat Bonaccio.
Autorii cercetării mai spun că este necesară reevaluarea recomandărilor dietetice actuale, care „ar trebui să includă și avertismente privind limitarea aportului de alimente ultraprocesate în dieta noastră zilnică”.