Prin implementarea noilor reguli, România ar urma să valorifice cel puțin 70% din deșeurile nepericuloase din construcții și demolări în lucrări de infrastructură sau construcții civile.
Propunerea legislativă pusă săptămâna trecută pe masa senatorilor este inițiată de cinci parlamentari USR și susținută de alți aproape 20 de colegi de partid și urmărește să stabilească cadrul pentru îmbunătățirea administrării DCD („deşeuri din construcții, renovare, reabilitare, reparații, demolări de construcții civile, construcții industriale, structuri, utilități, infrastructură de transport şi activități de dragare și desalinizare”.
Chiar dacă cele mai importante modificări cuprinse în Directiva-cadru privind deşeurile au fost adoptate în Ordonanţa de Urgență 92/2021, care a înlocuit Legea deșeurilor 211/2011, este necesară stabilirea unui cadru legislativ special pentru îmbunătățirea administrării deșeurilor provenite din construcții și demolări, spun inițiatorii.
De asemenea, inițiativa va contribui la o mai bună reciclare a acestui tip de deşeuri şi va stimula reutilizarea componentelor de construcție și a materialelor rezultate din tratarea acestora, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul. Mai mult, prin creşterea gradului de valorificare şi reciclare şi prin reducerea gradului de abandonare a molozului se va reduce și impactul negativ asupra mediului.
Deşeurile din construcţii şi demolări nu sunt doar cele rezultate din amenajările interioare și din construcţia şi demolarea clădirilor (ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat etc.), ci și materialele rezultate din construcţia şi întreţinerea drumurilor (smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici, covor asfaltic) sau excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare (sol, pietriş, argilă, nisip, roci, resturi vegetale).
Obligații noi pentru primării și deținătorii autorizaţiilor de construire
Conform proiectului de lege, titularii autorizaţiilor de construire sau demolare a lucrărilor publice vor fi obligaţi să solicite soluţii de reutilizare sau valorificare a deşeurilor de construcţii şi demolări, încă din faza studiilor de fezabilitate, şi vor trebui să includă în caietele de sarcini această cerinţă.
De asemenea, în cazul lucrărilor private, încă din faza de proiectare, vor fi solicitate soluţii pentru reutilizarea sau valorificarea deşeurilor de construcţii rezultate pe amplasament, dacă este posibil chiar în cadrul lucrării autorizate.
Mai mult, înainte de începerea unui proiect de demolare este obligatorie efectuarea unui audit de pre-demolare, în scopul identificării celor mai bune practici de demontare şi demolare şi a tipurilor şi cantităţilor de subansamble, materiale şi deşeuri generate, urmând ca activitatea propriu-zisă să fie monitorizată. Conform documentului, auditul va fi efectuat de un auditor extern sau intern calificat „cu cunoştinţe adecvate despre materialele de construcţie, tehnicile de construcţie şi istoricul construcţiilor”.
1 mc de moloz pe lună
Proiectul de lege stipulează, totodată, că operatorii autorizați să trateze deşeurile vor fi obligaţi să deţină sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construire/demolare, „cel puţin pentru lemn, materiale minerale (beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră), metal, sticlă, plastic şi ghips”, iar Consiliile Judeţene din fiecare judeţ vor trebui să asigure „existenţa a cel puţin unui amplasament special amenajat pentru tratarea deşeurilor provenite din activităţi de construire/demolare”.
Autoritățile locale vor fi cele care gestionează activitatea de colectare a deşeurilor provenite din lucrări de renovare pentru care nu este necesară emiterea unei autorizaţii. Acest lucru va fi realizat:
„a) contra cost, prin amplasarea de containere/recipiente dotate cu sisteme de identificare specifice, la solicitarea beneficiarilor serviciilor de salubrizare;
b) fără cost, pentru cetăţeni, prin predarea la centrele de colectare organizate, în cantităţi maxime de 1 mc pe lună”, conform proiectului pus în dezbatere la Parlament.
Amenzile pornesc de la 5.000 de lei
Inițiatorii proiectului propun şi un set de amenzi usturătoare pentru nerespectarea prevederilor din noua lege.
Spre exemplu, depozitarea deşeurilor provenite din activitatea de construire/demolare în recipientele sau containerele în care se depun deşeurile menajere este interzisă, iar încălcarea acestei prevederi reprezintă o contravenție şi se sancţionează „cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 25.000 lei la 30.000 lei pentru persoanele juridice”.
Aceleași amenzi sunt prevăzute și în cazul emiterii autorizaţiei de construire/demolare în lipsa planului de gestionare a deşeurilor.
În privința titularilor de autorizaţii de construire sau demolare care nu solicită de la început soluţii pentru reutilizarea sau valorificarea molozului și a deşeurilor de construcţii, conform propunerii legislative, aceștia vor fi amendați cu sume cuprinse între 2.000 și 5.000 de lei pentru persoane fizice şi de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru persoane juridice.