Guvernul spune că scopul acestei amnistii fiscale este acela de a veni în sprijinul contribuabililor care se confruntă cu o lipsă temporară de lichidități și de a crește veniturile bugetare. Ministerul Finanțelor estimează că va încasa nouă miliarde de lei din amnistie și că bonificațiile acordate vor reprezenta 1,1 miliarde de lei anul următor. „Astfel de decizii aplicate generalizat, fără a face distincție între contribuabilii aflați cu adevărat într-o situație economică dificilă și care au nevoie de sprijin pentru redresare și rău platnici, sunt riscante”, arată o analiză realizată de Daniel Anghel - Tax, Legal and People Services Leader PwC.
Analiza publicată pe site-ul companiei de audit sub titlul „Ne permitem o amnistie fiscală?” subliniază că din perspectiva mediului de afaceri care își plătește obligațiile fiscale la timp poate fi considerată o măsură neechitabilă care induce hazard moral. Nota de fundamentare nu elaborează cauzele care au condus la imposibilitatea unor debitori de a-și achita datoriile și nici măsurile pe care administrația fiscală le-a luat de-a lungul timpului pentru a preveni acumularea datoriilor și/sau pentru a le recupera – având în vedere că sunt restanțe acumulate pe durata mai multor ani, iar datoriile semnificative sunt în dreptul unui număr mic de contribuabili
Amnistia fiscală va însemna ștergerea accesoriilor atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanele fizice care își plătesc datoria principală până pe 25 noiembrie. În cazul persoanelor fizice, amnistia va însemna și o reducere a datoriei principale de 50% din principal dacă este de până la 5.000 de lei și de 25% dacă depășește 5.000 lei. O noutate este bonificația de 3% din impozitul pe profit sau venit (microîntreprinderi) la termenul scadent de plată care se va aplica în viitor contribuabililor bun-platnici.
Stimul pentru neconformarea voluntară
Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, sunt 330.735 de persoane juridice care au acumulat datoria totală de peste 32,67 miliarde de lei și 848.705 persoane fizice care au acumulat datoria totală de peste 39,2 miliarde de lei. O observație importantă este că majoritatea acestor contribuabili au datorii mici, în timp ce în jur de 13.000 de persoane fizice au debite neachitate cumulate de 34,96 miliarde de lei și circa 19.000 de persoane juridice au restanțe de aproximativ 30 miliarde de lei. „Așadar, observăm că autoritățile se concentrează mai curând asupra efectului amnistiei pe termen scurt, respectiv să colecteze 9 miliarde de lei, fără a avea o abordare pe termen mai lung. Astfel de decizii aplicate generalizat, fără a face distincție între contribuabilii aflați cu adevărat într-o situație economică dificilă și care au nevoie de sprijin pentru redresare și rău platnici, sunt riscante. În lipsa unor studii de impact și a unui program clar de conformare voluntară, pot deveni un stimul pentru neconformare fiscală, creând percepţia că aceasta este o practică acceptată de autorităţi. Pe termen lung, consecința poate fi creșterea neconformării la plată pentru anumite categorii de contribuabili. De aceea, politicile fiscale trebuie să ia în considerare și aspectele comportamentale pe care le generează și care se pot reflecta negativ, ulterior, asupra nivelului de încasare. Prin urmare, o amnistie fiscală trebuie să fie bine fundamentată şi dublată de planuri concrete şi eficiente pentru conformarea la plată, precum și de o monitorizare pe o durată de câțiva ani a datornicilor pentru a vedea dacă și-au schimbat comportamentul fiscal și, în caz contrar, să fie revocată”, se arată în analiza citată.
„Este evident că trebuie măcar limitată creșterea deficitului bugetar în acest an, din moment ce încadrarea în ținta asumată de 5% din PIB nu mai este posibilă. Însă discuția privind corectarea politicilor fiscal-bugetare este mult mai amplă și privește atât administrarea fiscală, cât și politicile de cheltuieli ale statului sau rentabilitatea economică a contribuabililor care vor fi iertați de datorii. Prin urmare este important să avem o analiză a cauzelor care au determinat acumularea unor arierate bugetare atât de mari și ce măsuri sunt gândite pentru a preveni situaţii similare în viitor”.
Analiza „Ne permitem o amnistie fiscală?”, Daniel Anghel, PwC Romania.
Guvernul operează cu două viteze
Astăzi mediul de afaceri face eforturi susținute și sunt alocate costuri și resurse umane importante pentru a implementa măsurile de digitalizare fiscală. „Așteptarea este ca prin aceste măsuri să poată fi realizate analize de risc fiscal care să identifice zonele de neconformare și/sau evaziune, astfel încât să se creeze mai multă echitate fiscală. În plus ar mai fi de remarcat că în cazul raportărilor digitale (e-factura, e-transport, SAF-T) amenzile sunt semnificative, fiind iarăși o disproporție de tratament comparativ cu cei care beneficiază de amnistie, deși au avut comportament fiscal negativ”, sesizează analiza.
„Un alt aspect evident este că, din păcate, digitalizarea administrației fiscale nu are rezultate imediate, fiind un proces de durată, în timp ce politicile bugetare continuă să fie generoase, mai ales într-un an cu patru scrutinuri electorale. Practic, guvernul operează cu două viteze, una rapidă în zona cheltuielilor și una lentă în zona veniturilor, iar impresia este că în continuare contribuabilii corecți sunt cei care trebuie să susțină atât reforma administrației fiscale, cât și cheltuielile tot mai mari în an electoral. Mai mult, este de așteptat ca anul viitor, după ce se va instala un nou guvern, unele taxe să fie majorate pentru a corecta treptat deficitul bugetar și a-l readuce spre ținta de 3% din PIB. Deocamdată vedem măsuri timide de reducere a cheltuielilor bugetare prin același act normativ care introduce amnistia, precum și alte măsuri care încearcă să dreagă pe ici pe colo deficitul. Problema este însă că aceste măsuri nu numai că riscă să nu își atingă scopul propus de a suplimenta încasările, dar și să creeze neîncredere în reforma fiscală și hazard moral, reducând conformarea fiscală voluntară”, subliniază Daniel Anghel în analiza sa.
Principalele măsuri ale OUG 107/2024
Măsura 1 - Anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cazul contribuabililor care datorează la această dată atât obligații bugetare accesorii, cât și obligații bugetare principale.
În acest caz, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligațiile bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv, să achite obligațiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), să depună toate declarațiile fiscale și să depună cererea de anulare a accesoriilor până la data 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.
Măsura 2 - Anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente diferențelor de obligații bugetare principale declarate suplimentar de debitori prin declarație rectificativă, cu scadență anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv.
În acest caz, contribuabilii care consideră că sunt erori în sumele declarate inițial pot depune declarație rectificativă prin care să declare obligațiile suplimentare și pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligațiilor declarate suplimentar dacă plătesc aceste obligații, precum și obligațiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), depun toate declarațiile fiscale și depun cererea de anulare a accesoriilor până la 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.
Măsura 3 - Anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, dacă la această dată contribuabilul datorează doar accesorii, iar obligațiile bugetare principale au fost stinse.
În acest caz, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligațiile curente (cele născute după 1 septembrie 2024), să depună toate declarațiile fiscale și cererea de anulare a accesoriilor până la 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. Totodată, în situația în care dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale principale au fost stinse după data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv după data de 6 septembrie 2024, acestea se anulează și sunt supuse restituirii.
Măsura 4 - Anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
În acest caz, contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență au în derulare un control fiscal pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligațiilor stabilite suplimentar de organul de control dacă plătesc aceste obligații până la termenul de plată stabilit în decizia de impunere și dacă depun cererea de anulare a accesoriilor în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, indiferent dacă acest control a fost finalizat până la data de 25 noiembrie 2024 sau ulterior acestei date.
Măsura 5 - Anularea unor obligații fiscale principale în cazul persoanelor fizice:
Pentru persoanele fizice care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, achitate în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024, se acordă:
-
anularea unui procent de 50% din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
-
anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.
Pentru persoanele fizice care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în cuantum mai mare de 5.000 lei, achitate în procent de 75% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024, se acordă:
-
anularea unui procent de 25% din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv;
-
anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.
În aceste cazuri, pentru a beneficia de anularea obligațiilor bugetare principale, persoanele fizice trebuie să achite obligațiile curente (cele realizate după 1 septembrie 2024), să depună toate declarațiile fiscale și cererea de anulare până la data 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.