Perioada de glorie a baronilor locali începută din anul 2000, odată cu guvernul Năstase, pare să se apropie de sfârşit. Puţini lideri locali mai exercită o putere atât de mare în judeţele pe care le păstoresc şi pe o durată atât de lungă încât să poată revendica cu îndreptăţire titlul de „baron”. Generaţia de lideri locali s-a schimbat fie din cauza dosarelor DNA, fie sub presiunile conducerilor centrale ale partidelor lor care, periodic, au determinat retragerea celor care reuşeau să devină atât de puternici încât să bată cu pumnul în masa şefilor lor de la Bucureşti. Poate doar Marian Oprişan (preşedintele CJ Vrancea), Dumitru Buzatu (preşedintele CJ Vaslui), primarii din Arad şi Alba-Iulia, Gheorghe Falcă, respectiv Mircea Hava ar mai putea revendica titlul „nobiliar”.
Prima generaţie de baroni locali s-a ridicat în perioada guvernării lui Adrian Năstase fiind alcătuită aproape exclusiv din social-democraţi, care asigura la nivel de judeţ sau oraş preeminenţa politică a PSD, în paralel cu o influenţă personală care depăşea cu mult puterea dată de funcţia pe care o deţineau. Atunci au devenit foarte influenţi oameni precum Marian Oprişan, Marian Vanghelie (primar în sectorul 5), Gheorghe Savu (preşedintele CJ Ialomiţa), Dumitru Sechelariu (primar la Bacău), Mircea Cosma (preşedintele CJ Prahova), Gavril Mîrza (Suceava), Nicolae Mischie (Gorj) ş.a. Toţi au prosperat sub oblăduirea lui Adrian Năstase, însă relaţia baronilor cu centrul a fost ambiguă de la bun început. Dacă erau apreciaţi pentru faptul că asigurau succesul partidului „la firul ierbii”, tendinţele autoritare ale unora dintre ei faţă de subordonaţi, în paralel cu tendinţa de a sfida deseori liderii de la Bucureşti au stârnit şi îngrijorare. Potrivit unei declaraţii din 2015 a lui Marian Oprişan, Năstase avea de la început reţineri faţă de unii dintre ei. „Mai lăsaţi-mă şi cu ţarii ăştia din teritoriu ăştia din teritoriu”, ar fi răbufnit premierul de atunci la o reuniune de partid. Oprişan chiar susţine că a existat o campanei deliberată a conducerii de a devia criticile anti-PSD către liderii judeţeni pentru a evita blamarea politicilor guvernamentale. Astfel că prima epurare a baronilor a făcut-o chiar Năstase care, cu puţină vreme înainte de localele din 2004, i-a înlăturat de la şefia organizaţiilor locale pe Marian Vanghelie, Nicolae Mischie, Bebe Ivanovici (primul baron de Ilfov, înainte ca locul să fie ocupat de Gabriel Oprea). Cu excepţia lui Vanghelie, care a obţinut atunci un nou mandat de primar ca independent, pentru restul dizgraţia a însemnat şi sfârşitul carierei politice. Victoria Alianţei D.A. În 2004 a dus şi la apariţia primilor baroni ai dreptei, printrei ei fiind liberalii Răducu Filipescu (preşedinte CJ Călăraşi), Gheorghe Ştefan (primar Piatra-Neamţ) şi democraţii Gheorghe Falcă (Arad) şi Darius Vâlcov (Slatina).
Baronii la Bucureşti
Baronii sunt o categorie eterogenă nu doar prin prisma afilierii politice, cât şi din punct de vedere al modului în care şi-au exercitat puterea. Există o categorie a baronilor locali de Bucureşti, oameni care au avut funcţii la nivel central, dar au controlat cu o mână de fier, prin interpuşii din administraţia locală, organizaţiile de obârşie. Printre ei, Viorel Hrebenciuc (PSD) la Bacău, Roberta Anastase (PDL) la Prahova, Liviu Dragnea (PSD) la Teleroman şi după 2012, când nu a mai fost preşedintele CJ. Ca şi Dragnea, vicepremierul Paul Stănescu controlează judeţul Olt şi după ce a renunţat la preşedinţia Consiliului Judeţean pentru postul din Guvern. În alte părţi, primarii din oraşele mari au controlat întregul judeţ, fiind mai influenţi decât preşedinţii CJ din acelaşi partid: Gheorghe Ştefan în Neamţ în perioada 2008-2012, Mircea Hava în Alba, iar la Arad primarul oraşului, Gheorghe Falcă a câştigat în 2013 disputa cu Gheorghe Seculici, socrul lui, pentru controlul asupra organizaţiei judeţene din Arad. La PSD, aspiraţiile la titlul de baron de Dolj ale preşedintelui CJ Ion Prioteasa, în funcţie din 2004, au fost tăiate în 2013 de primăriţa dinb Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, ea reuşind să preia, împreună cu senatorul Claudiu Manda, controlul organizaţiei judeţene şi, implicit, al judeţului.
Ravagiile DNA
Un caz special îl reprezintă Constanţa, unde primarul oraşului, Radu Mazăre, şi preşedintele CJ, Nicuşor Constantinescu, au exercitat o conducere bicefală, fără tensiuni. De altfel, cei doi au căzut împreună sub tirul dosarelor DNA, numai că Mazăre a fugit în Madagascar, în timp ce Constantinescu execută acum o pedeapsă de cinci ani de închisoare. De altfel, un număr impresionant de baroni şi-au pierdut feudele din cauza dosarelor de la DNA. Gheorghe Ştefan a fost eliberat condiţionat în septembrie 2017, dar încă aşteaptă sentinţele în alte dosare de corupţie, Marian Vanghelie este judecat pentru luare de mită, iar cu doar câteva zile spunea că a fost chemat ultima dată la DNA „în calitate de talentat”. Darius Vâlcov îşi aşteaptă sentinţa în trei dosare de trafic de influenţă pentru activitatea ca primar, deşi încă se mai bucură de statutul de „expert” la PSD şi consilier al premierului. Fostul preşedinte PDL al CJ Dâmboviţa, Florin Popescu, nu a apucat decât un mandat, aflându-se acum în închisoare pentru că a dat pui ca mită electorală, episod de la care i s-a tras supranumele derizoriu de „baronul puilor”. Gheorghe Bunea-Stancu, fostul şef al CJ Brăila, a fost şi el eliberat condiţionat din închisoare, în august 2016, după ce primise o condamnare pentru finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale a PSD din 2009. Baronul PDL de Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, a fost trimis forţat la pensie de către PNL din cauza unei condamnări cu suspendare pentru că i-a forţat pe primarii din judeţ să strângă cât mai multe voturi pentru Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din 2014. Fostul preşedinte al CJ Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), nu a apucat să-şi ducă mandatul până la capăt, fiind condamnat tot cu suspendare. El preluase judeţul de la Mihai Stănişoară (PDL, ulterior PNL) care a preferat să iasă cu totul din politică.
Ei au vrut, prin intermediul presei pe care o controlau, să sublinieze ideea că ei sunt curați și toate nenorocirile, furăciunile le fac cei din teritoriu, baronii și atunci a început să se vorbească în presă despre așa numiții baroni. Marian Oprişan, despre relaţia cu conducerea de la Bucureşti
Nici noua generaţie de lideri judeţeni nu este scutită de probleme cu justiţia. Preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, a reuşit ieri să convingă instanţa să nu-l trimită din nou în arest preventiv într-un dosar de trafic de influenţă care ar fi fost săvârşit în perioada când Arsene era deputat. Recent, procurorii i-au adus o nouă acuzaţie, tot în legătură cu o faptă de trafic de influenţă.