Cel mai prost plătit domeniu de activitate din România este Cultura, unde angajații cu studii superioare au ajuns cu veniturile stabilite prin grila de salarizare sub nivelul femeilor de serviciu, după creșterea succesivă a salariului minim pe economie, în ultimii trei ani. Protestele sindicatelor din instituțiile culturale încep astăzi, chiar de Ziua Culturii Naționale și de Ziua Mihai Eminescu. Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”, membră a confederației „Cartel Alfa”, va picheta sediul Ministerului Culturii, dar vor fi organizate proteste și în muzee, biblioteci, teatre, case și centre de cultură. Astăzi este doar prima zi dintr-un șir lung de proteste, care înseamnă atât pichetare zilnică la Ministerul Culturii, cât și greve de avertisment. Sindicaliștii vor purta banderole albe, iar revendicările vor fi afișate cu ajutorul unor mesaje inspirate din opera și publicistica lui Mihai Eminescu.
„Cum nu vii tu, Țepeș, Doamne?” este versul eminescian devenit slogan al sindicatelor din Cultură. Protestele din Cultură încep astăzi, de Ziua Eminescu, urmând să fie două săptămâni de acțiuni împotriva „festivismului gol și a disprețului față de Cultură” - anunță Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”.
Pe lângă manifestațiile din stradă, oamenii de cultură au găsit o formulă originală de protest, transformând o parte din opera poetului național Mihai Eminescu în sloganuri și revendicări versificate.
„Banderola albă simbolizează tăcerea impusă culturii, marginalizarea celor care o servesc și refuzul decidenților de a-și asuma responsabilitatea”, au transmis sindicaliștii, explicând că protestează deoarece „cultura este invocată festiv, dar abandonată structural, salariile din cultură rămân nedemne pentru rolul social al acestor profesii”, iar lipsa de personal și subfinanțarea cronică pun în pericol funcționarea instituțiilor”.
În același timp, liderii sindicatelor din instituțiile culturale spun că actualul guvern ignoră pur și simplu dialogul social, iar Ziua Culturii Naționale este tratată ca eveniment de imagine, nu ca moment de asumare politică, Ziua Eminescu devenind doar un simbol onorat declarativ, dar ignorat.
„Ziua de 15 ianuarie este folosită, an de an, pentru discursuri, ceremonii și declarații sterile. Exact ceea ce Eminescu critica: separarea brutală dintre vorbe și fapte. Eminescu nu a fost poetul festivismului, ci vocea incomodă care denunța impostura, mediocritatea și disprețul autorităților, inclusiv față de Cultură. Astăzi, el este invocat simbolic, dar trădat în esență de către cei care ar trebui să-l onoreze prin asumarea rolului de decident față de instituțiile culturale și oamenii care le servesc”, transmit sindicaliștii.
Protestatarii riscă să fie sancționați
Deși protestele sunt legale, conform legislației românești, în ultimii ani au existat mai multe situații în care sindicaliștii care au participat la astfel de acțiuni au fost apoi sancționați, prin neplata zilelor în care au existat proteste, chiar dacă au muncit în acel timp. Este posibil ca și în cazul angajaților din instituțiile de cultură să se aplice aceleași sancțiuni menite să-i determine pe cei revoltați să renunțe la proteste. Tocmai de aceea, sindicatele au găsit o formulă de organizare a acțiunilor în așa fel încât să poată demonstra că nu este afectat timpul de lucru.
Mesajele afișate în instituțiile de cultură vor porni din gândirea eminesciană, adaptată prezentului, conform declarațiilor liderilor de sindicate. Acțiunile de protest vor dura două săptămâni, începând de astăzi, cu pichetări la Ministerul Culturii între orele 16.00 – 18.00, astfel încât sindicaliștii să poată participa după orele de program, iar în instituții vor fi doar proteste simbolice, zilnic.
Chiar și în aceste condiții, există riscul ca angajații să fie sancționați de conducerea instituțiilor, pentru participarea la proteste, așa cum s-a întâmplat în alte domenii de activitate unde s-au tăiat zilele de salariu ce coincideau cu perioada protestelor declarate de sindicate, chiar dacă protestatarii au lucrat în acel timp - în instituții de învățământ, în spitale și în cazul consilierilor de Probațiune.
Și anul 2025 a debutat cu proteste în instituțiile de cultură din România, pentru că foarte mulți angajați ai instituțiilor culturale au primit, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie, deși au studii superioare.
Absurditatea din Legea salarizării se menține
Majorarea salariului minim pe economie nu atrage după sine creșterea procentuală a celorlalte salarii din grilă, conform legii. Din această cauză, salariile debutanților cu studii superioare din muzee, biblioteci sau centre culturale au fost majorate pentru a ajunge la nivelul femeii de serviciu. Pentru această situație și pentru toate discriminările de care suferă salariații din Cultură, 15 ianuarie a fost și anul trecut zi de grevă japoneză a angajaților din instituții. Cu toate acestea, Cultura a rămas și în 2026 cu cea mai mică alocare din Produsul Intern Brut – sub 1% din PIB -, iar angajații cu studii superioare din acest domeniu au în continuare cele mai mici salarii, urmând să „cadă sub grilă” noi categorii de angajați, după viitoarea mărire a salariului minim pe economie, anunțată deja de actualul Guvern.
Majorarea salariului minim pe economie nu aduce mai multă prosperitate pentru populație, ci creșteri de prețuri, de taxe, impozite și amenzi, toate fiind calculate pe baza acestui indicator. Statul are de fiecare dată mai mult de câștigat din majorarea salariului minim, pentru că va colecta mai mulți bani la buget, dar în România există și o situație absurdă, pentru că toate celelalte salarii rămân neschimbate, după creșterea pragului minim.
Din anul 2018, de când salariul minim a tot crescut, periodic, instituțiile au fost nevoite să majoreze veniturile unor angajați cu studii universitare pentru a le aduce la nivelul muncitorilor necalificați. Fiecare creștere a salariului minim pe economie a dus, inevitabil, la scăderea puterii de cumpărare a românilor și la creșterea ratei inflației. Este o metodă prin care guvernele din ultimii ani au colectat mai mulți bani la bugetul statului, păcălindu-i pe români că este spre binele lor.
De fapt, în toate țările lumii cresc prețurile, crește inflația și scade puterea de cumpărare după majorarea salariilor, dar în România se calculează și toate taxele, impozitele și amenzile pornind de la salariul minim ca punct de referință.
Pe de altă parte, crește doar salariul minim, nu și celelalte venituri din grila de salarizare, așa cum ar fi normal. Această aberație legislativă pe care niciun guvern nu a dorit să o elimine, după anul 2018, a dus multe dintre salariile angajaților cu studii superioare „sub grilă”, în ultimii ani.
Anul trecut au căzut „sub grilă” bibliotecarii și muzeografii, dar și alte categorii de angajați cu studii superioare ale căror venituri sunt acum egale cu ale muncitorilor necalificați, după ce instituțiile le-au dus la nivelul salariului minim pe economie.
Cultura nu este decor, nu este fundal de ceremonie, nu este anexă bugetară. Cultura este infrastructură de identitate națională, iar oamenii care o susțin trebuie tratați ca atare.
CulturMedia