Anul 2020 începe normal. Cele câteva zile de minivacanță de după Revelion sunt urmate de tradiționala îmbulzeală a credincioșilor la apa sfințită de Bobotează. Apar primele informații despre noul coronavirus descoperit în Wuhan, dar românii sunt asigurați că virusul nu va ajunge la noi, căci orașul respectiv este doar „un punctișor pe harta Chinei”.
În luna februarie, îmbulzeala se mută la târgurile de turism, unde românii se bucură de abundența de oferte și vor să marcheze anul 2020 cu o destinație nouă, exotică. Pe 26 februarie, apare primul caz de român infectat cu noul virus, plimbat cu izoleta și „tratat cu ciorbă” la Institutul „Matei Balș” din Capitală.
În martie, peisajul se schimbă total: toată țara intră în lockdown, odată cu instituirea stării de urgență, iar Armata este scoasă pe străzi. Apar dispenserele de dezinfectant de mâini în instituțiile publice și în scările de bloc, începe goana după măștile de protecție, al căror preț explodează peste noapte. Apar primele focare din spitale, iar caravanele de mașini care împrăștie dezinfectanți cu tulumba iau locul oamenilor, pe bulevarde.
Aprilie este luna combinezoanelor pe străzi, a amenzilor, a regulilor schimbate peste noapte și a escrocheriilor „croșetate” pe frica oamenilor. Consultațiile se fac online, iar medicii de familie iau lecții de croitorie, ca să își facă singuri măști de protecție. Toate evenimentele și întrunirile sunt interzise, așa că rochiile de mireasă au mai putut fi văzute doar prin vitrine.
Distanțarea este cuvântul de ordine în luna mai, după ce starea de urgență este înlocuită cu starea de alertă. Slujbele religioase se desfășoară în fața lăcașelor de cult, în magazine și în mijloacele de transport în comun sunt marcate locurile în care pot sta oamenii, astfel încât să se păstreze distanța fizică.
În luna iunie, aproape toate graniţele europene au fost din nou deschise şi au fost reluate o parte din zboruri, însă terminalul Plecări de la Aeroportul Otopeni a rămas pustiu. Majoritatea vacanţelor au fost anulate, bugetele de călătorii, restrânse, iar românii au preferat să meargă cu mașina pe litoralul românesc sau la vecinii bulgari.
După numeroase solicitări ale corpului medical, în luna iulie, autoritățile renunță la internarea obligatorie a persoanelor asimptomatice. Chiar dacă examenele se desfășoară în condiții speciale, terasele sunt pline, iar românii devin optimiști: șapte din 10 sunt convinși că, în 2020, scăpăm de pandemie.
Numărul infectărilor cu noul coronavirus începe să crească în luna august, dar oamenii par din ce în ce mai relaxați. Arșița face ca masca să fie foarte greu de purtat în aer liber.
În septembrie, alegerile locale au captat toată atenția diriguitorilor, astfel că, în campania electorală, distanțarea socială și măsurile de siguranță au trecut în planul secund. Anul școlar 2020-2021 a început cu protestele elevilor, care au fost ținuți în șah de bâlbele autorităților.
Efectele campaniei electorale se văd în statisticile oficiale, unde numărul infectărilor înregistrate în 24 de ore atinge noi recorduri, aproape zilnic. După ce majoritatea școlilor au trecut, în doar câteva săptămâni, din scenariul verde în cel roșu, majoritatea universităților optează pentru cursuri online. Artiștii sunt revoltați că nu se pot întoarce în sălile de teatru.
Luna noiembrie este marcată de protestele cadrelor medicale epuizate. „Ne-au epuizat deciziile politice luate fără cap”, este esența mesajelor transmise aproape zilnic de aceștia, în fața Guvernului. DSP-urile au fost total depășite de numărul de infectări, așa că anchetele epidemiologice au fost preluate de studenți voluntari.
Decembrie începe cu o paradă restrânsă, fără public, de Ziua Națională și se încheie cu demararea campaniei de vaccinare anti-COVID. Primul român vaccinat este o asistentă medicală de la Institutul „Matei Balș”. Peste 50 de cadre medicale au murit, de la începutul pandemiei, din cauza COVID-19.