Ministrul Justiției, de la USR, Stelian Ion, securizează instituția cu un procuror de la Parchetul General, care însă, timp de 12 ani, a stat mai mult delegat în funcții politice decât să lucreze în dosarele de urmărire penală. Este vorba despre Răzvan Horațiu Radu, pe care, la cererea expresă a lui Stelian Ion, premierul Florin Cîțu l-a numit în funcția publică de înalt funcționar public de secretar general la Ministerul Justiției. Răzvan Horațiu Radu a fost detașat, ani de zile, de la Parchet, la Ministerul Afacerilor Externe, ca subsecretar de stat, și a deținut calitatea de agent guvernamental al României la CEDO și la CJUE. Este foarte posibil ca alegerea lui Stelian Ion să aibă legătură cu faptul că activitatea desfășurată la instanțele internaționale de către Răzvan Horațiu Radu nu a fost apreciată de guvernarea PSD, motiv pentru care a și fost înlocuit, dar și pentru faptul că, anul trecut, a candidat, fără succes, la funcția de procuror general al României. Noul secretar general de la Justiție a lăudat numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general european, numire pe care a catalogat-o, nici mai mult, nici mai puțin, decât ca fiind „o onoare”.
La data de 2 februarie 2021, Secția pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii a suplimentat ordinea de zi a ședinței de lucru, pentru a introduce în discuție solicitare făcută de adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul Răzvan Horațiu Radu, de a fi detașat la Ministerul Justiției. Cererea a fost, conform unor surse, însoțită și de o propunere făcută chiar de instituția la care se solicita detașarea. Cu unanimitate de voturi, membrii Secției de Procurori de la CSM au hotărât, prin documentul 124/2021, detașarea lui Răzvan Horațiu Radu la Ministerul Justiției, pentru o perioadă de trei ani, începând chiar de a doua zi, adică din 3 februarie.
Actul imediat următor cu privire la „alocarea” procurorului cu pricina a fost semnat de prim- ministrul Florin Vasile Cîțu, în data de 5 februarie 2021. Actul poartă denumirea de Decizie a prim-ministrului, prin care, având în vedere propunerea ministrului Justiției, Stelian Ion, a hotărât ca, începând cu data intrării în vigoare a acestui document, Răzvan Horațiu Radu va exercita funcția publică din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Justiției.
Interesant este faptul că, deși detașarea dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiției este una pentru o perioadă de trei ani, premierul Cîțu a decis ca procurorul Radu să ocupe demnitatea publică pentru șase luni.
CSM, CEDO ȘI CJUE
Noul secretar general al Ministerului Justiției pare a fi un adept al ocupării funcțiilor politice, mai mult decât al celor de procuror. Acest lucru reiese în mod evident din biografia sa. Între 2001 și 2003, Răzvan Horațiu Radu a ocupat funcția de auditor de justiție la Institutul Național al Magistraturii, după care, între 2003 și 2004, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 din București. Din 2004 și până în 2006 a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București, după care, începând cu luna septembrie a aceluiași an, a fost detașat ca șef al Serviciului Afaceri Europene și Relații Internaționale din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
A activat aici până în august 2007, când a primit o altă detașare, de data aceasta la Ministerul Afacerilor Externe, „uns” subsecretar de stat și numit în funcția de agent guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În martie 2011 a părăsit funcția, dar a rămas în Ministerul de Externe, tot ca subsecretar de stat, și însărcinat ca agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Mandatul său a fost reînnoit în 2013, însă a încetat, brusc, în anul 2018.
Presa scrie că demiterea lui Răzvan Horațiu Radu din calitatea sa de agent guvernamental la CJUE s-a produs după ce ar fi intrat într-un conflict cu fostul președinte al PSD Liviu Dragnea, dar și cu Darius Vîlcov, fostul consilier al premierului de la acea dată, Viorica Dăncilă, conflict general de faptul că Răzvan Horațiu Radu nu a avizat favorabil mai multe acte normative. „Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună”, preciza Liviu Dragnea, cu doar câteva zile înainte ca Răzvan Horațiu Radu să fie înlocuit din funcție de Viorica Dăncilă.
A candidat, fără succes, la șefia Parchetului General
Rămas fără funcția de la MAE, procurorul a revenit la Parchetul General și a lucrat ca procuror de ședință pentru PÎCCJ în dosarele de la Curtea Constituțională și de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru ca, în vara anului 2019, Secția pentru Procurori de la CSM să-l delege ca adjunct al procurorului general al României.
La sfârșitul anului 2019, după ce guvernarea a fost preluată de Partidul Național Liberal, iar alegerile prezidențiale fuseseră deja câștigate de Klaus Iohannis, Răzvan Horațiu Radu și-a depus, pe ultima sută de metri, candidatura pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anterior, prezent la o dezbatere, alături de mai mulți procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, având ca tematică investigarea fraudelor cu fonduri europene, în calitatea sa de adjunct delegat al procurorului general, Răzvan Horațiu Radu a catalogat numirea Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European ca fiind „o mare onoare pentru România”. Asta, în condițiile în care Kovesi era pusă sub urmărire penală de către SIIJ pentru infracțiuni de corupție. „Faptul că procurorul-şef european este din România este o onoare, dar, în acelaşi timp, pentru dumneavoastră, cei care aţi lucrat în combaterea fraudei în domeniul banilor europeni, reprezintă o garanţie a faptului că aţi făcut o treabă bună. Numirea unui procuror-şef european din România reprezintă o recunoaştere din partea instituţiilor europene şi a statelor membre a eforturilor DNA şi celorlalte instituţii care au sprijinit DNA. Reprezintă, practic, o recunoaştere a succesului pe care l-aţi avut în materie”, preciza, la momentul respectiv, actualul secretar general al ministerului condus de Stelian Ion.
În ciuda acestor eforturi, ministrul de atunci al Justiției, Cătălin Predoiu, a nominalizat-o pe Gabriela Scutea să conducă Parchetul General.
Soția, judecător la ÎCCJ care a dispus arestarea lui Sebastian Ghiță
Răzvan Horațiu Radu, pe lângă calitatea de fost agent guvernamental al României la CEDO și CJUE, dar și aceea de lăudător al numirii Laurei Codruța Kovesi la Parchetul European, mai are una pe linie de familie. Noul secretar general al Ministerului Justiției este soțul judecătoarei Cristina Rotari Radu, magistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezent delegată în funcția de director al Institutului Național al Magistraturii (INM).
Cristina Rotaru Radu este unul dintre cei trei judecători care, în anul 2017, au încuviințat solicitarea făcută de “Unitatea de Elită” a DNA de la Ploiești, reprezentată la acel moment de celebrii procurori Lucian Onea, zis “Lucică” și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, ambii anchetați, în prezent, se Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, de arestare preventivă în lispă a fostului deputat PSD Sebastian Ghiță.
Acest lucru se întâmpla chiar în ianuarie 2017, când, la cererea DNA Ploiești, Sebastian Ghiță a fost dat în urmărire internațioonală, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin judecătorii Maricela Cobzariu, Daniel Grădinaru și Cristina Rotaru Radu, a decis emiterea unui mandat de arestaree preventivă în lipsă, înlocuind, astfel, controlul judiciat pe cauțuune, în dosarul în care Sebastian Ghiță era judecat alătiri de foști șefi din poliția și parchetul din Prahova.
Sebastian Ghiîă este autorul sesizării penale care a condus, înb cele din urmă, la punerea sub acuzare a Laurei Codruța Kovesi de către SIIJ.
Majorări salariale de pandemie în sistemul penitenciar
O altă acțiune a ministrului Justiției, făcută luna aceasta, este concretizată într-un Ordin emis de Stelian Ion privind condițiile de acordare a unor majorări salariale pentru personalul administrației penitenciare, legat de întreruperea cursurilor cu prezență fizică a elevilor în unitățile de învățământ primare, ca urmare a pandemiei de Covid-19. Personalul cu pricina are dreptul la o majorare a salariului de bază cu 75 la sută, iar, conform Ordinului citat, ea se acordă și în situația în care ministrul educației dispune suspendarea cursurilor cu prezență fizică și cintinuarea activitășilor didactice în sistem on-line.
Drepturile privind majorarea se acordă atât polițiștilor de penitenciare, cât și personalului civil din sistem, însă cu mențiunea că, dacă ambii părinți lucrează în sistemul penitenciar, majorarea se acordă doar unuia dintre ei, indiferent de numărul copiilor aflați în întreținere.
Din document mai reiese faptul că această majorare salarială se acordă de la data începerii cursurilor aferente anului școlar 2020-2021, din 14 septembrie 2020, pentru zilele lucrătoare, până la încetarea stării de alertă.