Finanțate din bugetul Miniserului Apărării, aceste coridoare de mare viteză vor asigura deplasarea eficientă a trupelor și echipamentelor în caz de conflict. Rețeaua rutieră militară va străbate țara pe axe strategice – vest-est și nord-sud – consolidând infrastructura defensivă națională în acord cu planurile Alianței.
România, potrivit planurilor NATO, va aloca în următorul deceniu circa 5% din PIB pentru MApNi, echivalentul a circa 20 de miliarde de euro. Din acești bani, 3,5% vor fi alocați pentru salarii și echipamente militare, iar restul de 1,5% va fi investit în infrastructura militară, printre care și construcția acestor autostrăzi strategice.
Coridoarele stabilite de NATO în România
NATO a identificat trei coridoare strategice ce vor străbate teritoriul României:
- Coridorul Vest-Est, care intră pe la Arad și continuă spre Constanța prin Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești și București.
- Coridorul Baltică – Mediterană, care începe în Lituania, trece prin Polonia și Slovacia și intră în România prin județul Bihor.
- Coridorul Sud, cu traseul Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat.
Un coridor important va conecta vestul și estul Europei, pornind din Germania, traversând Slovacia și Ungaria, cu punct de intrare în România, la Arad. apoi traseul se ramifică: un drum merge spre Constanța, iar celălal spre sud, pe ruta Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat. Tronsonul Sibiu – Brașov reprezintă un punct critic, iar construcția sa ar putea fi finanțată prin fonduri militare.
lipsa unui tronson de autostradă între Timișoara și sudul țării complică implementarea rapidă a proiectului. Coridorul Baltică – Mediterană, care traversează județul Bihor, este incomplet, lipsind segmente esențiale între Oradea și Arad. Conectarea Banatului cu Calafat depinde de viitoarele lucrări de infrastructură.
Ce trebuie să facă România pentru a realiza proiectele
Pentru construcția autostrăzilor cu fonduri militare este nevoie de îndeplinirea a două condiții.
1. Guvernul trebuie să respecte angajamentul de a crește bugetul Apărării.
2. Traseele vizate să fie declarate drumuri de importanță militară printr-o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Acest demers face parte dintr-un efort NATO de a îmbunătăți mobilitatea militară în Europa, asigurând circulația rapidă și neîntreruptă a personalului și echipamentelor militare în situații de criză. România, prin aceste proiecte, devine un nod strategic vital pentru securitatea NATO pe flancul estic.
Aceste coridoare rutiere reprezintă o componentă cheie a planurilor NATO de descurajare și apărare colectivă, pregătind terenul pentru o reacție rapidă și eficientă în cazul unui conflict armat, notează stiripesurse.ro.