Fiecare copil născut în România ar putea să primească de la stat, pe lângă alocația lunară și indemnizația de creștere, și o alocaţie unică, în valoare de 2.500 de lei, care va fi acordată o singură dată, potrivit unui proiect de lege pus ieri în dezbatere la Parlament. Inițiatorii susțin că măsura urmărește să acopere o nevoie reală pe care actualul sistem de beneficii sociale nu o rezolvă în mod direct: costurile imediate generate de nașterea unui copil.
Propunerea legislativă pusă pe masa senatorilor de deputatul Nini Pascalini vizează completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii și schimbă modul în care statul sprijină financiar familiile în momentul venirii pe lume a unui copil.
Mai exact, introduce un nou tip de alocație, care se va acorda o singură dată pentru fiecare nou-născut în România.
„Pentru fiecare copil născut viu se acordă o alocație unică pentru nou-născut, în cuantum de 2.500 lei”, stipulează proiectul pus în dezbatere.
Potrivit documentului, în cazul copiilor încadrați în grad de handicap înainte de împlinirea vârstei de un an, sprijinul financiar ar urma să fie dublat, ajungând la 5.000 de lei.
Proiectul reglementează și situațiile în care diagnosticul sau certificatul de handicap este emis după naștere. Dacă familia a primit deja suma de 2.500 de lei, iar ulterior copilul este încadrat în grad de handicap înainte de împlinirea vârstei de un an, statul ar urma să achite diferența până la valoarea totală de 5.000 de lei.
Documentul stabilește, totodată, că titularul dreptului este copilul, însă plata efectivă se face către unul dintre părinți, către tutore, curator, asistent maternal sau persoana care are copilul în plasament ori încredințat în vederea adopției.
Cererea trebuie depusă în cel mult un an
Pentru a beneficia de acest sprijinul financiar, părinții vor trebui să depună o cerere în termen de cel mult 12 luni de la nașterea copilului.
În cazul copiilor încadrați ulterior în grad de handicap, cererea pentru plata diferenței va putea fi depusă în termen de 12 luni de la emiterea certificatului de handicap, conform proiectului legislativ, însă nu mai târziu de împlinirea vârstei de doi ani.
Documentul stabilește, de asemenea, un termen și pentru autorități. Astfel plata alocației unice ar urma să fie efectuată în cel mult 60 de zile de la înregistrarea cererii și a documentelor justificative.
Se cumulează cu toate celelalte drepturi
Una dintre prevederile introduse în lege este că noua alocație nu va înlocui și nu va diminua alte beneficii sociale existente.
Astfel, „alocația unică pentru nou-născut se cumulează cu alocația de stat pentru copii, cu indemnizația lunară pentru creșterea copilului, cu stimulentul de inserție, cu tichetele sociale sau cu orice alte drepturi de asistență socială ori măsuri de sprijin acordate potrivit legii”.
Mai mult, suma primită nu va fi luată în calcul la stabilirea venitului net al familiei pentru acordarea altor beneficii sociale.
Această prevedere urmărește să elimine riscul ca părinții să piardă alte drepturi din cauza încasării alocației unice, explică inițiatorii.
Scutecele, pătuțul și căruciorul - printre cheltuielile inevitabile
Autorii documentului spun că inițiativa legislativă vine ca urmare a unei realități sociale simple, dar „tot mai apăsătoare”: costurile ridicate și imediate pe care le presupune venirea pe lume a unui copil.
Potrivit documentului, actualele forme de sprijin nu acoperă aceeași nevoie. Alocația de stat este o plată lunară destinată susținerii copilului pe termen lung, indemnizația pentru creșterea copilului depinde de situația profesională și veniturile părintelui, iar alte ajutoare sunt acordate doar anumitor categorii vulnerabile.
„Prezenta propunere legislativă nu dublează aceste drepturi și nu se suprapune peste ele. Ea introduce o componentă distinctă, acordată o singură dată, la nașterea copilului, cu scopul de a sprijini familia în momentul în care apar primele cheltuieli legate de îngrijirea nou-născutului”, se arată în expunerea de motive.
Printre cheltuielile inevitabile, inițiatorii amintesc: hainele, scutecele, produsele de igienă, pătuțul, căruciorul, medicamentele, consultațiile medicale și transportul. Documentul subliniază că, pentru multe familii, aceste costuri apar exact într-o perioadă în care veniturile sunt afectate de intrarea unuia dintre părinți în concediul pentru creșterea copilului.
Diferențe între localități
Unul dintre argumentele principale invocate pentru a susține propunerea legislativă este lipsa unui tratament egal la nivel național.
În prezent, unele primării acordă stimulente financiare pentru nou-născuți, însă multe administrații locale nu au resursele necesare pentru asemenea programe.
„Sprijinul acordat unui copil la naștere ajunge să depindă de localitatea în care se naște sau în care domiciliază părinții, de capacitatea financiară a administrației locale și de opțiunile politice sau administrative ale autorităților locale”, susțin autorii proiectului, care subliniază că ocrotirea copilului nu ar trebui să depindă de bugetul unei primării și, ca urmare, propun instituirea unui standard minim național, finanțat direct de la bugetul de stat.
Consiliile locale vor putea acorda în continuare stimulente suplimentare, însă alocația unică ar urma să fie garantată tuturor copiilor născuți după intrarea în vigoare a legii.
Impact bugetar de până la 370 de milioane de lei pe an
Potrivit fișei de impact bugetar anexate proiectului, costul principal al măsurii a fost calculat pornind de la 143.637 de copii născuți vii într-un an, conform datelor statistice aferente anului 2024.
La un cuantum de 2.500 de lei pentru fiecare copil, impactul financiar estimat este de aproximativ 359 de milioane de lei anual. La această sumă se adaugă costurile aferente copiilor încadrați în grad de handicap, ceea ce ridică impactul total estimat la aproximativ 360-370 de milioane de lei pe an.
Inițiatorii susțin însă că măsura este una predictibilă și sustenabilă, deoarece reprezintă o plată unică și nu generează obligații permanente pentru același beneficiar.
„Măsura nu instituie o prestație lunară nouă și nu generează obligații permanente pentru același copil, ci doar o plată unică la naștere”, insistă inițiatorii, în documentele care însoțesc proiectul.
Dacă va fi adoptată de Parlament și promulgată, legea se va aplica exclusiv copiilor născuți după intrarea sa în vigoare. În acest caz, o mamă care naște un copil va putea primi simultan:
• alocația de stat pentru copil;
• indemnizația pentru creșterea copilului (dacă îndeplinește condițiile legale);
• eventual stimulent de inserție, dacă revine la muncă înainte de expirarea concediului;
• alocația unică pentru nou-născut de 2.500 de lei.
Fondurile necesare vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.


