De asemenea, primăriile care schimbă destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi sau care nu menţin curăţenia în localităţi vor fi amendate cu până la 80.000 de lei. Pedepsele mai consistente ar determina „o conştientizare suplimentară a efectelor acţiunilor nocive asupra mediului care pot fi provocate de oameni prin accidente ecologice, incendii, prin distrugerea biodiversității”, susține inițiatorul legii.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, pusă în dezbatere, la Senat, chiar înainte de minivacanța de 1 Decembrie, îi aparține deputatului neafiliat Ciprian Ciubuc. Acesta consideră că este necesară o majorare a pedepselor pentru cei care încalcă regulile și normele în vigoare în ceea ce privește protecția mediului, atât din perspectiva modificărilor la nivelul domeniului fiscalității din ultimii ani și a creșterii nivelului inflației, dar şi „ca urmare a statisticilor îngrijorătoare care indică în ultimii ani o creştere a numărului de incendii și a daunelor și distrugerilor aduse prin diferite acțiuni ale omului la nivelul mediului înconjurător”.
Două dintre exemplele date de parlamentar sunt exploziile din această vară de la Crevedia (Dâmbovița) și de pe Valea Oltului, ce au avut loc la câteva săptămâni distanță, în urma transportării și depozitării necorespunzătoare de GPL, și care, pe lângă numeroasele victime umane, au avut și efecte grave asupra mediului.
„Aceste explozii ne-au determinat să fim şi mai conştienţi de pericolele care pot apărea pentru mediu şi pentru oameni în cazul nerespectării dispozițiilor legale privind normele SSM şi PSI, dar şi a situațiilor care pot prejudicia grav mediul din neglijenţe umane.
Un alt caz care a atras atenția, în această toamnă, din cauza consecințelor grave pe care le-ar fi putut avea asupra mediului este cel din municipiul Alba Iulia, unde polițiștii de la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Alba au identificat 1.500 de kilograme de deşeuri periculoase (uleiuri uzate, filtre de ulei, antigel, ambalaje contaminate cu substanțe periculoase etc), care erau depozitate în condiții improprii, în contextul în care și firma respectivă era autorizată doar pentru colectarea de deșeuri nepericuloase, nu și pentru colectarea și efectuarea de operațiuni cu deşeuri periculoase.
10.000 de lei, în loc de 6.000
Pe de o parte, este necesară intensificarea, la nivel local şi naţional, a activităților de prevenire a evenimentelor care aduc prejudicii mediului înconjurător, consideră inițiatorul proiectului legislativ. „Este de asemenea important ca firmele care transportă, importă/exportă îngrăşăminte chimice sau substanţe şi preparate periculoase, gestionează depozite de deșeuri să conştientizeze că în cazul nerespectării legislației vor plăti amenzi mai mari și să fie mult mai prudente prin respectarea restricțiilor legale şi a normelor de protecție”, se arată în expunerea de motive.
Prin urmare, proiectul de lege prevede majorarea tuturor amenzilor aplicate în cazul încălcării prevederilor legale în vigoare.
Astfel toate contravențiile prevăzute la art. 96 alin. (1) vor fi sancţionate cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, pentru persoane fizice, şi 35.000 și 70.000 de lei, pentru persoane juridice, față de actualele dispoziții în care faptele respective se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 6.000 de lei (persoane fizice) şi de la 25.000 la 50.000 lei (persoane juridice).
Printre faptele care vor fi amendate cu aceste sume se numără, spre exemplu: degradarea mediului prin depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel, nerespectarea obligației deţinătorilor de terenuri de a întreţine perdelele forestiere şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană sau nerespectarea obligației de a salubriza terenurile neocupate (productiv sau funcţional), în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie.
De asemenea, riscă aceste sancțiuni și firmele care nu iau măsurile necesare prevenirii şi reducerii disconfortului olfactiv provenit de la activităţile lor, dar și autoritățile administrațiilor publice locale care nu controlează, la sesizarea publicului, firmele cu activităţi care pot crea disconfort olfactiv.
16.000 de euro pentru primăriile care lasă gunoiul pe străzi
Autorităţile publice locale care schimbă destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi sau reduc suprafeţele acestora, precum și cele care nu au grijă să menţină curăţenia localităţilor sau nu informează publicul privind riscurile generate de existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei vor putea fi amendate cu sume cuprinse între 40.000 și 80.000 de lei, în condițiile în care, conform actualelor dispoziții amenda este de la 35.000 la 70.000 de lei.
Totodată, aruncarea deșeurilor pe malurile sau în albia râurilor sau deversarea apelor uzate/menajere în apele de suprafață sau subterane ar putea veni la pachet cu amenzi de până la 14.000 de lei, pentru persoane fizice, și până la 80.000 de lei pentru operatorii economici.
Amenzile sunt și mai mari pentru deținătorii de terenuri care dau foc miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului sau vegetaţiei ierboase: de la 9.000 la 18.000 lei, pentru persoane fizice şi de la 65.000 lei la 130.000 de lei (persoane juridice). În prezent, aceste fapte se sancţionează cu amendă de la 7.500 la 15.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei la 100.000 de lei pentru persoane juridice.
În 2022, s-a înregistrat cel mai mare număr de case afectate de incendii din ultimii 9 ani, potrivit datelor furnizate de IGSU, iar multe dintre incendii sunt cauzate de neglijențele din gospodării. În 2021, spre exemplu, principalele cauze generatoare de incendii la locuinţe au fost: coşuri sau burlane de fum defecte sau necurățate (35% din totalul acestora), instalații electrice defecte sau improvizate (26%), mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate (13%) şi foc deschis (8%).
„Am considerat necesar să determinăm o conştientizare suplimentară a efectelor acţiunilor nocive asupra mediului care pot fi provocate de oameni prin accidente ecologice, incendii, prin distrugerea biodiversității, prin provocarea de daune semnificative asupra mediului etc.”, precizează inițiatorul legii, în expunerea de motive.