În istoria României, data de 10 august este una care are câteva conotații istorice semnificative. De exemplu, pe 10 august 1875 era pusă piatra de temelie a Castelului Peleș din Sinaia, în 1913 se semna Pacea de la București în urma celui de al doilea Război Balcanic, iar în 1919 în cadrul adunării de la Timișoara a șvabilor din Banat, aceștia își dădeau acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia. Depășind sfera istorică, mai putem adăuga că în 1951 se înregistra cea mai ridicată temperatură din România, +44,5°C în județul Brăila, iar în 1974 era inaugurată Sala Polivalentă din București. Acum însă, data de 10 august ar putea să capete o nouă conotație, cu adevărat de excepție. Am putea avea o nouă zi națională în care românii vor sărbători mitingul antiguvernamental din 2018 și asaltul „democratic” asupra clădirii Guvernului.
Inițiativa legislativă aparține deputatului PNL Cristian Buican, care vrea să marcheze astfel „Ziua naţională a demnităţii cetăţenilor români, a luptei împotriva corupţiei, abuzurilor şi injustiţiei”. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat, iar acum se află pe filiera legislativă la Camera Deputaților. Adoptarea acestui inedit proiect ar face ca România să devină prima țară din Uniunea Europeană care ridică la rang de sărbătoare națională o zi neagră din istoria democrației. O zi în care s-au dus lupte de stradă, când s-a forțat intrarea în sediul Guvernului, s-au aruncat cu pietre și sticle către jandarmi, iar aceștia au replicat în forță cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis un dosar penal în legătură cu intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei, dar dosarul a fost clasat definitiv la începutul lunii martie a acestui an.
Lupta de stradă, omagiată cu manifestări științifice
În scopul marcării acestei zile se prevede posibilitatea arborării steagului național, iar posturile de radio și televiziune naționale să marcheze în ediții speciale această sărbătoare națională. De asemenea, „autoritățile locale și centrale, societatea civilă, persoanele fizice și juridice vor putea organiza și/sau participa la acțiunile, programele și manifestările științifice, educative și culturale, cu caracter social, menite a sublinia importanța evenimentului, asigurând fonduri”, se precizează în proiectul de lege ale deputatului liberal.
O fi zi națională, dar Cîțu vrea să știe cine plătește
Guvernul Cîțu s-a spălat însă pe mâini de acest proiect. Nu a spus că susține proiectul, dar nici că nu-l susține, precizând în punctul de vedere transmis că doar Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestui proiect. Totuși, efortul deputatul Cristian Buican pentru consolidarea democrației este umbrit de solicitarea Guvernului Cîțu care i-a cerut să precizeze „în mod clar și precis surse de acoperire a majorării cheltuielilor bugetare” prilejuite de noua sărbătoare națională. Pe 10 februarie Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi dădea aviz favorabil proiectului, dar pe 16 februarie Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale decidea să emită un aviz negativ.
Luju.ro: Dosarul de corupție al lui Buican, închis după preluarea puterii de PNL
Se pare însă că liberalul Buican ar în spate o istoria care îl leagă de meandrele justiției. Potrivit unei anchete jurnalistice publicate de Luju.ro pe data de 13 ianuarie 2020, un dosar de corupție în care vizat era deputatul PNL Cristian Buican a fost închis rapid de DNA, la nici două luni de la preluarea guvernării de către Guvernul Orban și la o lună de la câștigarea alegerilor prezidențiale de către Klaus Iohannis. Clasarea a fost dispusă de fostul adjunct al DNA Marius Iacob. Dosarul liberalului, acuzat că s-ar fi folosit de influența și funcția politică și că ar fi făcut presiuni pentru angajarea unor persoane la CET Govora, a primit clasare după trei ani de așa-zisă anchetă, Parchetul Anticorupție stabilind că declarațiile denunțătorilor și ale martorilor nu reprezintă garanția că liberalul a comis vreo faptă de corupție, scria luju.ro.