România are una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin boli cardiovasculare din Europa, iar medicii cardiologi atrag atenția că ne confruntăm și cu o problemă mai profundă, și anume felul în care populația își percepe și își gestionează riscul. Unul din cinci hipertensivi nu ia niciun tratament, tineri de 20 de ani au indicatori metabolici specifici vârstnicilor, iar mulți dintre adulții sub 40 de ani au deja diabet, dar încă nu știu acest lucru, relevă o analiză realizată pe 15.000 de persoane. Datele sunt cu atât mai alarmante cu cât cifrele au fost colectate din profilurile celor care utilizează deja o aplicație medicală, deci se presupune că au un interes mai ridicat, comparativ cu media, față de propria sănătate.
Dacă „nu mă doare” sau „nu am simptome”, nu este necesar să merg la doctor. Este ceea ce spun foarte mulți românii, însă medicii avertizează că acest mit atât de răspândit este foarte periculos, deoarece unii oameni s-ar putea să nu descopere afecțiuni severe decât atunci când este prea târziu.
Principalii factori de risc ai bolilor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială sau hipercolesterolemia, care sunt cunoscuți ca și „ucigașii silențioși”, nu produc simptome decât atunci când nivelul lor este mult peste valorile recomandate de doctori.
O analiză recentă a riscului cardiovascular din România, realizată pe un eșantion de 15.000 de persoane prin intermediul Dahna - o aplicație medicală care ajută utilizatorii să își monitorizeze riscul cardiovascular, metabolic și renal, pe baza datelor personale și a ghidurilor medicale actuale – a scos la iveală o realitate cruntă: mii de români „aparent sănătoși” își ignoră riscurile cardiovasculare majore, care pot duce la infarct, AVC sau insuficiență cardiacă.
Chiar și cei cu tratament rămân în „zona roşie”
„Raportul Dahna 2025–2026 scoate la iveală o realitate surprinzătoare: cei mai vulnerabili pacienți nu sunt cei diagnosticați, ci cei care cred că sunt sănătoși și îşi subevaluează riscul. Datele arată că un număr semnificativ de români își subestimează grav riscul cardiovascular, chiar și în prezența unor valori critice:
• Persoane de 30–40 de ani cu hipertensiune netratată,
• Persoane sub tratament care rămân în «zona roşie» (170–175 mmHg) fără ajustări terapeutice,
• Persoane cu valori crescute ale glicemiei și hemoglobinei glicozilate care nu se știu ca având diabet”, au transmis medicii care au analizat datele colectate prin această aplicație de sănătate.
Tinerii de 20 de ani, cu indicatori metabolici de vârstnici
Unul dintre cele mai alarmante semnale trase de medici este că bolile cardiovasculare apar tot mai devreme. Astfel, au fost identificate cazuri de tineri de 21 de ani cu indicatori metabolici specifici vârstelor înaintate, diabet nediagnosticat şi obezitate la persoane cu vârste între 20 și 40 de ani, sedentarism şi lipsă totală a monitorizării stilului de viață în cazuri cu risc cardiovascular extrem.
„Aceste profiluri tind să devină tot mai frecvente. Cea mai mare problemă nu este boala în sine, ci iluzia de siguranță că sunt tineri și nu pot fi bolnavi”, avertizează dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic primar cardiolog și cofondator al aplicației Dahna.
1 din 5 hipertensivi nu ia tratament
Alte câteva date-cheie, conturate de cunoscutul cardiolog în Raportul amintit, definesc criza cardiovasculară din România:
-
Ignorarea problemei medicale: 1 din 5 persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament pentru HTA.
-
Obezitatea este cel mai puternic factor de risc ignorat.
-
Sedentarismul creşte cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic.
-
Fumatul adaugă 10 ani de îmbătrânire arterială înainte de vârsta de 45 de ani și rămâne factorul care „anulează” orice alt progres.
-
Stilul de viață poate „arde” 30 de ani de sănătate în doar un deceniu.
„Fiecare unitate de tensiune arterială redusă şi fiecare kilogram pierdut nu sunt cifre. Sunt vieți salvate înainte de infarct, nu după. Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului este că medicația singură nu salvează vieți. Mii de pacienți aflați sub tratament rămân în zona de risc, dacă nu își monitorizează constant boala și nu primesc tratament”, spune Daniela Tatu Chițoiu cofondatoarea aplicației, care subliniază că acest Raport nu este doar o analiză, ci „un semnal de alarmă pentru intervenție în sănătatea publică”.
Combinarea mai multor factori crește riscul exponențial
Analiza arată, de asemenea, că riscul cardiovascular crește exponențial atunci când factorii se combină. Astfel, obezitatea crește riscul de hipertensiune de circa trei ori, în timp de fumatul dublează riscul cardiovascular. De asemenea, colesterolul „rău” (LDL) ridicat creşte riscul de peste două ori.
Un singur factor bun nu compensează restul riscurilor. Există pacienți cu colesterol normal, care au risc cardiovascular extrem din cauza combinației dintre vârstă, fumat şi hipertensiune arterială. Totodată, activitatea fizică este foarte importantă, deoarece reduce riscul cardiovascular, dar nu îl elimină în absența controlului tensiunii, glicemiei și colesterolului.
„Baza de date Dahna (2025-2026) confirmă o valoare predictivă ridicată pentru riscul cardiovascular la nivel național. (...) Aceste date (e drept, autoraportate) demonstrează că viitorul sustenabilității sistemului de sănătate depinde de capacitatea de a adresa «zona de umbră» a pacienților nediagnosticați”, conchide dr. Gabriel Tatu Chițoiu.
Dahna este o aplicație gratuită, disponibilă pentru români pe Android și iOS, care transformă informații precum tensiunea arterială, greutatea, glicemia, colesterolul sau stilul de viață în recomandări personalizate, astfel încât utilizatorii să înțeleagă mai bine ce riscuri au și ce pot face concret pentru a le reduce înainte să apară complicații grave.
România are una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană, acestea fiind cauza a aproximativ 60% din totalul deceselor anuale. Conform Eurostat, în 2023, rata mortalității prin afecțiuni cardiovasculare a fost de 787 de decese la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mare față de media UE (313 de decese la 100.000 de locuitori).
Peste 75% dintre decesele cauzate de boli cardiovasculare sunt asociate cu factori de risc care pot fi modificați, precum hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul ridicat și stilul de viață nesănătos.