Hassan Awdi nu se lasă şi cere din nou bani statului român, sub ameninţarea unui alt proces la Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID). Condamnat definitiv în 2014 la opt ani de închisoare pentru falimentarea CFR Mesagerie, Awdi a trimis zilele trecute din Libanul natal, unde a fugit înainte de pronunţarea sentinţei, o convocare de conciliere Guvernului român. Afaceristul susţine că statul l-a expropriat abuziv de 142 de proprietăţi şi cere daune imense, de peste 650 milioane de euro. În 2015, Awdi a câştigat la ICSID un proces împotriva României, care i-a achitat deja despăgubiri de peste 11 milioane de euro.
Hassan Awdi a trimis convocarea de conciliere pe 25 ianuarie şi a dat un termen de răspuns de 30 de zile, înainte de a da din nou România în judecată la ICSID. Convocarea este adresată Guvernului, dar şi Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, precum şi Ministerului Public.
654.535.179 de euro este valoarea despăgubirilor cerute de condamnatul Awdi
Nu este foarte clar cum ar putea negocia un diferend economic cineva de la Externe sau un procuror, cert este că Awdi se simte pe val după decizia ICSID din 2015. În convocarea de conciliere, afaceristul fugit din România se prezintă „subsemnatul Awdi Hassan, de cetăţenie american, fiul lui Ali şi Tamal, domiciliat / cu reşedinta în Fox Wholesale Club, Lacaza Building, Zahraa Hospital street, Jnah, Beirut, Lebanon”.
Cere bani până şi pentru Casa Presei
Awdi ataşează cererii sale de consiliere o listă cu 142 de proprietăţi, despre care susţine că i-au fost confiscate abuziv de către statul român şi pe care le-a evaluat la peste 650 de milioane de euro, bani pe care îi cere acum statului român. Lista cuprinde o adevărată comoară imobiliară, cu hoteluri, vile, apartamente şi terenuri amplasate în cele mai bune locaţii din România.
Pe lista imobilelor pentru care condamnatul fugar cere despăgubiri sunt şi obiective extrem de valoaroase, cum ar fi Casa Bucur din Capitală dar şi o parte din Casa Presei
Cele mai multe se află în Ilfov- 45 de terenuri la Buftea, Snagov şi Otopeni, lângă aeroport, vile în „Paradisul Verde” din Corbeanca ş.a., Bucureşti- 38 de imobile în zone precum Splaiul Unirii, Piaţa Presei etc, judeţul Constanţa- 28 de clădiri şi terenuri, precum hotelurile Caraiman I şi II din Mamaia, hotelul Orlando din staţiunea Venus, dar şi terenuri de pe centura municipiului Constanţa şi la Corbu, în Delta Dunării. Restul imobilelor pentru care Awdi cere despăgubiri sunt în mai toată ţara: Iaşi, Piatra Neamţ, Alba Iulia, Slatina, Satu Mare, Suceava, Slobozia, Bacău, Botoşani, Ploieşti, Cluj Napoca etc.
Condamnatul fugar cere bani de la mafie
Una din problemele care îl macină pe Hassan Awdi în disputa sa cu statul român este legată de ceea ce acuză el a fi mafia din care fac parte, deopotrivă, DIICOT şi Guvernul. Groparul CFR Mesagerie şi a Rodipet, fosta reţea naţională de distribuţie a presei, îi aminteşte în convocarea sa de conciliere pe „Hosu Georgiana, Codruţ Olaru şi alţii care au favorizat în calitate de procuror şef DIICOT grupul infracţional organizat din care fac parte şi care l-a expropriat ilegal, nejustificat şi fără compensare prealabilă pe dl Hassan Awdi precum a şi inventat dosare penale falsificate împotriva acestuia şi a familiei acestuia”.
Awdi dă dovadă, deopotrivă, de naivitate şi tupeu, cerând despăgubiri pe un ton serios, cu expuneri pseudo-juridice stângace şi trimiteri stufoase la prevederi legale, de la „sistemul judiciar al statului mafiot român”
Fugarul vorbeşte despre răspunderea disciplinară a judecătorilor care au falsificat hotărârile judecătoreşti care au dus la exproprierea sa şi se foloseşte de cetăţenia sa americană pentru a denunţa abuzurile la care a fost supus de România în calitate de investitor american.
A primit 11 din 447 milioane cerute
Tupeul lui Hassan Awdi este alimentat, în principal, de decizia ICSID din 2015, prin care România a fost obligată să-i plătească despăgubiri de 48,7 milioane lei (circa 11 milioane de euro) după ce statul a executat gajul asupra acţiunilor deţinute de libanez şi a reziliat contractul de privatizare a Rodipet. ICSID a aprobat însă doar o parte infimă din totalul daunelor solicitate de Awdi, respectiv peste 447 milioane de euro, de unde reiese că statul român a procedat corect în cea mai mare parte a speţei Rodipet. Awdi a preluat Rodipet de la statul român în 2003 şi l-a îngropat câţiva ani mai târziu, devalizarea fostei companii de stat făcând obiectul unui dosar intrumentat de DIICOT încă din 2016. Falimentul Rodipet a fost una din principalele cauze care au dus la prăbuşirea presei scrise din România.
ICSID ne arde rău la buzunarul public
Despăgubirile de peste 650 de milioane de euro cerute acum de Hassan Awdi reprezintă o reevaluare a pretenţiilor făcute publice anul trecut, când anunţa că va da România în judecată la ICSID pentru 800 de milioane de euro. Libanezul nu este singurul afacerist în cazul căruia ICSID a impus României plata unor despăgubiri însemnate. În 2013, fraţii Micula au obţinut 85 de milioane de euro, una din cele mai mari despăgubiri din istoria ICSID. În plus, România este obligată să cheltuie sume impresionante cu apărarea. Numai avocaţii din speţa Micula au costat statul român peste 1,5 milioane de euro.
Condamnat pentru devalizarea CFR Mesagerie şi anchetat pentru falimentul Rodipet, Hassan Awdi a fugit din România. A lăsat în urmă o avere imobiliară uriaşă, pentru care se războieşte acum cu statul român