Isabel Schnabel, directorul executiv al BCE responsabil cu operațiunile de piață, a declarat că tranziția planificată de la combustibilii fosili la o economie mai ecologică cu emisii reduse de dioxid de carbon "prezintă riscuri măsurabile de creștere a proiecției noastre de bază privind inflația pe termen mediu".
După ce economia și-a revenit de pe urma impactului pandemiei de coronavirus, o creștere bruscă a prețurilor la energie a dus inflația la 5% în decembrie, un nivel record pentru zona euro. Însă BCE a prognozat că prețurile la energie se vor atenua și s-a angajat să mențină politica monetară ultra-elastică pentru cel puțin încă un an, mai arată Financial Times.
Cu toate acestea, impactul inflaționist al tranziției energiei verzi ar putea forța banca centrală să reconsidere această poziție, a declarat Schnabel, vorbind prin legătură video la reuniunea anuală a Asociației Americane de Finanțe, care a avut loc sâmbătă.
Prețurile la energie în cele 19 țări din zona euro au crescut cu 26% în decembrie față de anul precedent, aproape de un nivel record stabilit în luna precedentă. Prețurile la gazele naturale au atins niveluri record în regiune anul trecut, ceea ce a dus la creșterea prețurilor angro la electricitate la 196 de euro pe megawatt oră în noiembrie - aproape de patru ori mai mult decât nivelurile medii de dinaintea pandemiei - a precizat executivul BCE.
"În timp ce, în trecut, prețurile la energie au scăzut adesea la fel de repede cum au crescut, necesitatea de a intensifica lupta împotriva schimbărilor climatice ar putea implica faptul că prețurile la combustibilii fosili vor trebui acum nu numai să rămână ridicate, ci chiar să continue să crească, dacă vrem să îndeplinim obiectivele Acordului de la Paris privind clima", a spus Schnabel.
Profesorul german de economie, care s-a alăturat consiliului BCE în urmă cu doi ani, a apărut ca fiind cel mai vocal critic, în rândul directorilor executivi, al vastului program de achiziții de obligațiuni, care a accumulat un portofoliu de active de 4,7 miliarde de euro de când a început, în urmă cu șapte ani.
Luna trecută, BCE a răspuns la îngrijorarea legată de creșterea rapidă a prețurilor prin anunțarea unei reduceri "pas cu pas" a achizițiilor de active de la 90 de miliarde de euro pe lună anul trecut la 20 de miliarde de euro pe lună până în octombrie. Însă alte bănci centrale - inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei - își înăspresc politica mai rapid, iar criticii spun că BCE ar trebui să procedeze la fel.
Schnabel a prezentat "două scenarii în care politica monetară ar trebui să își schimbe cursul". Unul dintre acestea ar fi dacă prețurile ridicate persistente ale energiei ar determina consumatorii să se aștepte la niveluri ridicate de inflație și ar crea o spirală a prețurilor și salariilor în stilul anilor 1970. Dar a spus că "până acum" salariile și cererile sindicatelor "rămân relativ moderate".
Al doilea scenariu este dacă politicile de combatere a schimbărilor climatice, cum ar fi o taxă pe carbon și măsuri de compensare a gospodăriilor mai sărace pentru costurile mai mari cu energia, se dovedesc a crește presiunile inflaționiste, așa cum sugerează studii recente și cum se întâmplă deja.
Philip Lane, directorul executiv al BCE, pare să nu fie de acord. Acesta a declarat vineri pentru postul irlandez de televiziune RTE că, deși creșterea prețurilor la energie reprezintă "o preocupare majoră", există "mai puține perspective de creștere în acest an" și este încrezător că "oferta se va schimba, iar presiunile ar trebui să se reducă în ansamblu în acest an".
BCE și-a majorat puternic prognoza privind inflația în zona euro pentru acest an, până la 3,2%, prevăzând în același timp că aceasta va scădea din nou sub ținta sa de 2% anul viitor.
(sursa: Mediafax)