Viteza de rotație a banilor ar trebuie să se încetinească, dar asta nu pentru că economia e stabilă și apare elementul încredere, ceea ce face ca pe unitatea de PIB să fie mai mulți bani. Se poate vorbi de stabilitate în cheia lui Ion Iliescu, care a spus, inspirat de John Maynard Keynes, că organismul cel mai stabilizat este organismul mort.
Așadar, există premise ca banii să se învârtă mai încet, dar nu ca urmare a unui nivel ridicat de încredere, ci a încetinirii activităţii economice.
Acest fapt se poate verifica logic prin aceea că stăm la unu-doi metri în spatele celorlalți la coadă la cumpărături. Ceea ce face ca vânzările să se deruleze mai lent. Încetineala însă nu e caracteristică doar retailului, totul e mai puțin optimizat, ceea ce generează pierderi de productivitate. De aceea e bine să nu ne mai întrebăm de ce va crește inflația din întreaga economie, denumită deflatorul PIB, care surprinde contraperformanța. O productivitate mai redusă înseamnă bani mai puțini și atunci orice se va vinde în măsură mai mică, bun de folosinţă imediată, îndelungată ori activ. Iar o scumpire a mărfurilor când e nevoie de o majorare de volume și de scăderea spread-urilor provoacă falimente și șomaj.
În fine, alături de raționamentul de mai sus, bazat pe logică, spusele se pot verifica și practic cu ajutorul plăţilor realizate prin bănci. Să zicem că prin intermediul online bankingului se pot iniția plăţi de la o instituție financiară către 5 sau 6 alte bănci. Dacă banii în loc să ajungă în două-trei ore, ca în urmă cu două luni, vin după 5-6, înseamnă că activitatea economică s-a încetinit în contextul actual. Sigur că termenul legal e de două zile pentru ele, nu de asta vorbim, ci de ceea ce s-ar fi putut vedea anterior efectiv. Cu precizarea că dacă la băncile spre care se trimit banii cele 5 ore devin 7, atunci mai intervine și iniţiativa „strategică” de a ține de resurse, eventual pentru realizarea rezervei minime, ceea ce ar crea impresia că „eroii” care induc o asemenea politică ar trebui premiați. În acest caz, dacă aceste lucruri s-ar produce la acest mod, cei din linia întâi a băncilor, ce ar putea face plățile mai lente, ar trebui întrebați dacă apreciază atitudinea clienților care tind să înlocuiască instrumentele lor cu carduri ce nu fac acest lucru, ci sunt performante în scopul pentru care au fost puse pe piață, rapiditatea decontărilor. Prin intermediul acestora, plăţile se fac instantaneu, inclusiv în weekend!
Ca să rezum. Sunt băncile de părere că ar trebui înlocuite produsele lor cu cardurile nebancare care reușesc să genereze plăți mai rapid, chiar prin intermediul lor? În măsura în care cei specializați în decontări nu au acordat credite precum băncile, şi deci nu au vreun interes să amâne plăţi care ajută la susţinerea portofoliilor de active originate adesea în mod controversat, s-ar vedea că bankingul se distanţează de activitate de bază, cea de realizare a plăților. Mai are sens să discutăm de covered bonds prin care băncile să împartă riscul de a finanţa active cu piața de capital și să se întoarcă la activitatea lor de bază, fără niciun fel de influență exogenă? Am făcut-o cu o altă ocazie, nu doresc să repet!
Mai bine s-ar observa că dacă ai la două bănci pachete prin care utilizarea numerarului nu implică vreun cost, poţi realiza plăţi mai rapid dacă scoţi banii cash de la o multifuncţională şi-i depui la alta, decât să faci plăţi fără numerar. De unde se poate trage concluzia că băncile încurajează plăţile cu numerar.