Milioane de euro intră în conturile instituțiilor de credit din clauzele abuzive stipulate mai ales în contractele de împrumut din anii anteriori. Deși tot mai multe instanțe de judecată dau câștig de cauză debitorilor, procesele sunt lungi și anevoioase, iar băncile refuză de cele mai multe ori să respecte hotărârile judecătoreşti definitive, aşteptând să fie executate silit, în speranţa că oamenii păgubiţi vor abandona demersurile, în cele din urmă, sătuli de ani de alergături prin instanţe. Este şi motivul pentru care s-a înființat Centrul de Soluționare Alternativă în domeniul Bancar (CSALB), care ajută gratuit consumatorii să ajungă la înțelegeri amiabile cu băncile.
Clauzele abuzive sunt prevăzute mai ales în așa-numitele contracte de adeziune, care sunt preformulate și pe care consumatorul poate doar să le semneze, fără a avea un cuvânt de spus. Acestea privesc diversele comisioane bancare, precum cel de acordare a împrumutului, de administrare, de risc. Cele mai multe au fost încheiate între anii 2007 și 2009, când multe persoane și-au pierdut casele întrucât nu și-au mai putut plăti ratele.
„Am vreo 23.000 de dosare de contestare a clauzelor abuzive din contracte. În împrumuturile din perioada 2006-2009, estimez că băncile au câștigat din clauzele abuzive din contractele de împrumuturi ipotecare și neipotecare, mai mici sau mai mari, peste 5 milioane de euro. Și asta dacă facem doar o medie, absurdă, de o mie de euro pe contract, care reprezintă probabil nici 10% din valoarea contractului. De obicei sumele se ridică la zeci de mii de euro doar dintr-un singur împrumut”- av. Adrian Cuculis, specialist în drept bancar și executare silită
Apoi, OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori și OUG 52/2016 privind contractele de credit pentru bunuri imobiliare au mai adus îmbunătățiri, clauzele abuzive au devenit mai rare, deși acestea mai există și în prezent în contracte, dar nu la nivelul celor trei ani, când debitorul semna contractul de credit, dar nu știa ce plătește, vedea graficul doar ulterior.
Banca, datoare la momentul scadenţei
Clauzele abuzive din orice fel de contract și constatate personal ori prin intermediul organelor abilitate de lege nu produc efecte asupra consumatorului iar contractul se poate derula cu acordul consumatorului numai dacă, după eliminarea acestora, mai poate continua, după cum arată art. 6 din Legea 5/2000. Totodată, actul normativ stipulează faptul că debitorul poate cere rezilierea contractului și plata de daune-interese. Debitorul trebuie să suporte doar cheltuielile aferente întocmirii documentației, constituirii ipotecii și a garanțiilor, în timp ce comisioanele de acordare/gestiune sunt interzise prin Legea 190/1999. „Problema cea mai mare este că foarte mulți debitori ajung la executare silită și uită că au semnat aceste contracte și că ar putea să solicite instanței să anuleze executarea și să-i repună în graficul de rambursare. La momentul scadenței anticipate, banca era de fapt datoare, pentru că în nulitate absolută, legea funcționează retroactiv”, a mai spus avocatul Cuculis.
Decizii pro-consumatori
Instanțele de judecată sunt într-o proporţie covârşitoare în favoarea debitorilor și în defavoarea băncilor, iar sumele care trebuie restituite se ridică de multe ori la zeci de mii de euro într-un singur contract. Azi, clauzele abuzive sunt mai puține, acestea se găsesc mai ales în contractele de împrumut de la IFN-uri și mai puțin de la bănci.
90% este procentul cazurilor în care băncile refuză să pună în aplicare hotărârile judecătoreşti care le pedepsesc abuzurile.
„Cu toate că instanțele sunt astăzi de partea debitorilor, în aproape toate cazurile băncile refuză să pună în aplicare deciziile și se ajunge la executare silită. Restituirea sumelor încasate ca urmare a clauzelor abuzive se poate face în două moduri. Fie se reduce din sold, fie se restituie banii debitorului”, ne-a explicat av. Cuculis.
Legislația autohtonă nu stipulează ca o clauză declarată de instanță ilegală într-un contract de credit să se extindă „erga omnes” la toate contractile.
Înțelegerile pe cale amiabilă, cea mai bună soluţie
“Jurnalul” desfășoară în parteneriat cu CSLAB o campanie de informare cu privire la pașii pe care trebuie să-i urmeze un consumator care solicită stingerea unui litigiu cu banca, fără să ajungă în fața unei instanțe de judecată. Ca urmare a Directivei europene privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și a Regulamentului European privind soluționarea online a acestor divergențe, s-a înființat Centrul de Soluționare Alternativă în domeniul Bancar (CSALB). În primele trei luni din acest an, 494 de români s-au adresat CSALB pentru a găsi soluții amiabile cu băncile și IFN-urile. Dintre cele 147 de dosare constituite, 65 s-au soluționat deja cu înțelegerea părților, iar 80 se află în lucru. Cele mai multe cereri vizează reducerea ori chiar eliminarea unor comisioane, reducerea soldului sau a costurilor asociate creditelor ipotecare și de consum. Procedura este gratuită, iar termenul de soluționare este de 3 luni.