Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul Ilie Bolojan a scris, la finalul săptămânii trecute, Curții Constituționale că o nouă amânare a deciziei cu privire la legea de desființare a pensiilor de serviciu ale magistraților ori o eventuală decizie defavorabilă Guvernului ar avea drept consecință pierderea de către România a 231 de milioane de euro din PNRR. Asta, deoarece Comisia Europeană ar urma să constate, oficial, neîndeplinirea Jalonului 215.
Acest jalon însă se referă la toate pensiile de serviciu din România (aproximativ 210.000), nu doar la cele ale magistraților (aproximativ 5.700). Chiar dacă legea lui Bolojan ar fi intrat deja în vigoare, jalonul tot nu ar fi fost îndeplinit. Mai mult, chiar în jalonul cu pricina, scrie negru pe alb că, spre deosebire de alte categorii de pensii de serviciu, pensiile magistraților se bucură de protecție constituțională.
Presiune indirectă pe Curtea Constituțională și propagandă politică. Așa poate fi caracterizat demersul premierului Ilie Bolojan, de la finalul săptămânii trecute, când a transmis o scrisoare la CCR, cu doar câteva zile înainte de ședința de Plen în care instanța de contencios constituțional urmează să analizeze legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
„Având în vedere existența pe rolul CCR a dosarului privind soluționarea sesizării ÎCCJ cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu (…), vă aduc la cunoștință următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului 215 - intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul PNRR”, scrie premierul.
„La 20 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni informale a reprezentanților MIPE cu reprezentanții Reform and Investment Task Force din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința ministrului Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro. Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de autoritățile române”, mai susține Ilie Bolojan.
Manipulare grosolană cu privire la obligațiile asumate
Problema este că, și de această dată, premierul forțează realitatea. Jalonul 215 din PNRR nu are și nu a avut niciodată legătură cu legea privind pensiile magistraților pentru care Guvernul României și-a angajat, de două ori, răspunderea în fața Parlamentului, banii din acest jalon fiind pierduți indiferent dacă legea ar fi intrat în vigoare exact așa cum a redactat-o Executivul sau nu. Asta, deoarece jalonul se referă la toate pensiile „speciale”, nu doar la cele ale magistraților.
Așa cum se poate vedea în facsimilul alăturat, Jalonul 215, Reforma R6 - Reforma sistemului public de pensii - Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, se prevede că „noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității”, că „nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate”, și că „pensiile speciale se calculează, în prezent, pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute, iar perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii”.
Cel mai important punct din jalon însă este cel care asumă că „protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiilor magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții”.
Pensiile magistraților reprezintă, numeric, 2,5% din totalul pensiilor speciale
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, arată, la rândul său, că „Jalonul 215 din PNRR prevede reducerea cheltuielilor pentru toate pensiile speciale. În terminologia PNRR, pensiile speciale sunt toate pensiile de serviciu din România. Adică aproximativ 210.000 de pensii. Pensiile magistraților reprezintă 5.700, adică numeric 2,5% din total, iar ca și cuantum, 10%. Legea aflată pe masa CCR nu se referă la actualele pensii, ci la cele viitoare. Astfel încât prin această lege nu se va reduce nimic din ceea ce statul deja plătește ca pensie de serviciu”.
În România, pensiile „speciale” sau de serviciu, sunt pensiile magistraților, pensiile militare, pensiile personalului aeronautic navigant, pensiile funcționarilor publici parlamentari, pensiile personalului Curții de Conturi, pensiile personalului Curții Constituționale sau pensiile Corpului Diplomatic și Consular. De care Guvernul nu s-a atins, încă.
Înalta Curte de Casație și Justiție, autorul sesizării la CCR cu privire la neconstituționalitatea legii lui Ilie Bolojan, arată că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca CCR să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul că o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege conduce automat la pierderea unor fonduri din PNRR este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior”.
Înalta Curte: CCR nu este instrument de validare a obiectivelor politice ale Guvernului
Instanța supremă mai arată: „Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie realizarea exclusiv a analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”.
Curtea Constituțională a stabilit, în mai multe decizii definitive, că principiul independenței justiției este inalienabil, iar acest principiu este constituit inclusiv din independența financiară a magistraților. Pensia de serviciu reprezintă o componentă financiară a acestei garanții, însă măsurile propuse de Guvern prin acest proiect de lege sunt susceptibile a desființa caracterul de serviciu al pensiilor judecătorilor și procurorilor, încălcând atât jurisprudența CCR, cât și protecția asumată prin Jalonul nr. 215, așa cum se poate vedea în facsimilul alăturat.
Premierul invocă un articol constituțional care îl obligă pe el, și nu Curtea, în relația cu UE
În aceeași scrisoare-avertisment a lui Ilie Bolojan, acesta menționează că a transmis CCR aceste informații „în contextul necesității punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 148 alineat 4 din Constituția României, referitoare la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul 148 alineat 4 din Constituție prevede: „Parlamentul, președintele României și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2”. Iar alineatul 2 al aceluiași articol arată: „Urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare”.
Se poate observa, astfel, că textul din Constituție invocat de Ilie Bolojan nu se referă la vreo obligație a CCR în ceea ce privește „rolul autorităților statului”, întrucât această obligație intră în sarcina Guvernului, președintelui sau instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională nu este parte a autorității judecătorești, nici a Guvernului, nici a Parlamentului, ci este o entitate distinctă a statului, care realizează jurisdicția constituțională. Cu alte cuvinte, Ilie Bolojan mută, politic și propagandistic, propria răspundere pe umerii CCR.
În legătură cu acest aspect, ÎCCJ arată că „invocarea articolului 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra autorității jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestora”.
Citește pe Antena3.ro
