Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea procurorilor german și francez care au candidat la șefia Parchetului European și numirea, în cele din urmă, a lui Kovesi, la conducerea EPPO.
Asta, după ce Germania a închis, prima, orice investigație legată de contractul concernului franco-german EADS pentru securizarea frontierelor, iar în România, pe rând, atât acest dosar EADS, cât și dosarul-mamă Microsoft, instrumentate cu mare pompă de către DNA, au fost clasate fie din lipsă de probe, fie pentru că s-au prescris faptele. Cronologia evenimentelor pare să-l confirme pe Băsescu, însă lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât, din relatările acestuia, rezultă că fostul președinte a avut acces la date și informații dintr-o anchetă penală în curs, practic în același timp cu procurorii care o instrumentau.
Băsescu a precizat, la finalul săptămânii trecute, în direct la un post de televiziune: „Vă pot spune un lucru cert. Doar atât vă pot spune deocamdată: doamna Kovesi a avut toate datele, inclusiv circulația banilor fraudați, le-a avut primite cu conturi de la cine către cine, cum s-au plimbat banii”.
Conform fostului președinte, „la scurt timp după ce a primit această informație, pe care am primit-o și eu, a ieșit la televiziuni și a spus că a declanșat dosarul EADS. A mai ieșit, după o săptămână, și a mai spus o dată că-i face praf pe toți, iar, după trei luni, când a început presa să întrebe ce s-a mai întâmplat cu acest dosar, a spus că «s-a închis dosarul». Știți, EADS este o firmă franco-germană . Când a candidat la funcția de procuror-șef european s-au retras și procurorul german, și procurorul francez. Nu cred că este o coincidență.
Afacerea EADS a fost investigată de DNA, începând cu anul 2015, vizând contractul privind securizarea frontierelor, demarat pe vremea Guvernului Năstase, continuat în timpul Guvernului Tăriceanu și finalizat în timpul primului Guvern Boc. Mai exact, în anul 2014, concernul franco-german EADS (European Aeronautic and Space Company) a semnat cu Ministerul de Interne de la București, fără licitație, un contract în valoare de 650 de milioane de euro. Contractul avea ca obiect supravegherea securizată a peste 3.100 de kilometri de frontieră. Pentru parafarea afacerii, a fost emisă o Hotărâre de Guvern, inițiată de fostul ministru de interne Marian Săniuță. Contractul a fost încheiat în perspectiva aderării României la UE la 1 ianuarie 2007.
După venirea la putere a Alianței „DA”, în 2005, noul ministru de Interne, Vasile Blaga, a sesizat Parchetul în legătură cu implicarea fostului secretar de stat Toma Zaharia în această afacere. Iar Guvernul Tăriceanu a renegociat contractul cu EADS, reducând valoarea lui cu 126 de milioane de euro. Interesant este că, patru ani mai târziu, în 2009, Guvernul Boc 1, constituit, atunci, din PDL și PSD, a considerat să majoreze din nou contractul, dar nu cu 126 de milioane de euro, cât fusese tăierea din 2005, ci cu 200 de milioane de euro, ajungând, în final, la o valoare de aproximativ 750 de milioane de euro. Oficial, majorarea a intervenit pentru acoperirea unor cerințe tehnice impuse încă din 2005-2006, de către fostul ministru de Interne, Vasile Blaga.
Scandalurile-gemene „Microsoft” și „EADS”
La finalul anului 2014, începutul anului 2015, două anchete au explodat în Germania și România. Pe de o parte, Parchetul din Munchen a deschis cercetările referitoare la subcontractarea contractului cu EADS, iar la București, procurorii lui Kovesi declanșaseră operațiunea „Microsoft”. S-a constatat că intermedierile și subcontractările ajungeau la aceeași filieră. În 2015, DNA anunță că s-a format un dosar, având numărul 245/P/2015, constituit ca urmare a informațiilor conform cărora, pentru încheierea contractului cu clauze favorabile, concernul franco-german EADS ar fi condiționat subcontractarea unor servicii către celebra Fujitsu Siemens Computers GMBH, controlată de afaceristul Claudiu Florică. În timp ce procurorii lui Kovesi adunau aceste informații, Claudiu Florică făcea denunțuri la DNA, în dosarul „Microsoft”. Iar atât afacerea Microsoft, cât și bucata subcontractărilor din EADS aveau elemente comune. Mai exact, existau aceleași companii intermediare de consultanță, respectiv Profinet (firma lui Dinu Pescariu), Midocar, Casa de Avocatură Boștină și Asociații și alte entități economice, care ar fi avut drept obiectiv să ruleze bani negri către conturi din care să fie alimentați diverși oficiali ai statului român. Dosarul „Microsoft”, care viza partea „civilă” a licențelor, a fost spart de DNA în mai multe bucăți, fiind, în cele din urmă, pronunțate condamnări insignifiante împotriva lui Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan „Pinalti”, Nicolae Dumitru „Niro” sau Gabriel Sandu (fost ministru al Comunicațiilor). Intermediarii Dinu Pescariu și Claudiu Florică au scăpat, inițial, cu ajutorul clauzei de impunitate, după care lucrurile au intrat în ceață.
Procurorii din Munchen au renunțat la investigații
Declașarea dosarului EADS în Germania, însă, a suscitat interesul presei în legătură cu verificarea agacerii și la București. În luna mai a anului 2016, fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, ieșea în direct la un post de televiziune apropiat, declarând că instituția pe care o conducea lucrează intens la două dosare prioritare: Microsoft și EADS.
„Se lucrează ritmic. Sunt verificate mai multe fapte de abuz în serviciu și sunt suspectate și infracțiuni de luare și dare de mită. Din acest dosar este disjunsă o parte care vizează infracțiuni de abuz în serviciu, în care sunt suspectate persoane care au participat la încheierea contractului, persoane cu funcții importante care au avut calitatea de ministru. Așteptăm să finalizăm și acest dosar, deocamdată avem în curs un raport de constatare pentru a stabili cu exactitate prejudiciul”. Câteva luni mai târziu, mai exact în noiembrie, Parchetul din Munchen, care pornise investigarea posibilelor fapte de corupție în legătură cu contractul de securizare a frontierelor României au închis cercetările, în lipsa unor probe care să ducă la inculparea cuiva, potrivit euractiv.ro. „Dosarul a fost închis în 29 septembrie. Documentul de clasare a dosarului nu este public. Cercetările au fost oprite din cauză că presupusele fapte de corupție nu au putut fi dovedite, nu au fost găsite suficiente probe pentru a putea pune vreo persoană sub acuzare”, a declarat, la vremea respectivă, Hildegard Baeumler-Hoesl, șefa procurorilor specializați în investigații economice din landul Bavaria. Aceasta a adăugat că „în ciuda sprijinului primit în anchetă de la procurorii români, probele adunate tot nu au fost suficiente pentru a acuza pe cineva”.
DNA a clasat, la rândul său, dosarul
Odată cu anunțul venit din Germania, în România au urmat doi ani de tăcere. Pentru ca, la sfârșitul anului 2018, DNA să anunțe, oficial, că a fost clasat dosarul „EADS”, din lipsă de probe. Concret, procurorii au invocat, ca și colegii din Germania, că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nu au fost săvârșite cu vinovăție sau că nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea. DNA arăta că motivele clasării au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție și asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale față de faptă, pe de o parte, și, pe de altă parte, că nu au fost constatate încălcări ale dispoziţiilor legislației primare în ceea ce priveşte procedura de încheiere a contractelor privind realizarea studiului de fezabilitate şi realizarea sistemului integrat privind frontiera de stat a României.
Francezul și germanul au renunțat la șefia Parchetului European
Este important de notat faptul că EADS are o structură complexă a acţionariatului, împărţit între statul francez, companii din Franţa şi Germania, statul spaniol, investitori instituţionali, angajaţi şi acţionari retail, proveniţi de pe bursă. 22,36% din acţiunile grupului sunt controlate de un consorţiu format din statul francez şi grupul francez media Lagardere, iar grupul german Daimler, care deţine constructorul auto Mercedes-Benz, ce a avut, inițial, participaţie similară, a rămas cu 14,86% după vânzarea pachetului de 7,5% către guvernul german. La câteva luni după clasarea dosarului de către DNA, Laura Codruța Kovesi și-a înscris candidatura pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului European. După preselecție, cei doi contracandidați ai Laurei Codruța Kovesi în faza finală au fost procurorul german Andreas Ritter și procurorul francez Jean Francois Bohnert. În comitetul de selecție, s-a stabilit ierarhia Kovesi, Bohnert – Ritter. În Consiliul UE, ierarhia s-a schimbat, în sensul că prima poziție a fost ocupată de francez, urmat de Kovesi, iar germanul a ocupat al treilea loc, fiind, astfel, scos din joc. În Comisiile CONT și LIBE, Parlamentul European a preferat-o pe Kovesi, nu înainte ca francezul Bohnert să fie retras indirect. Acesta a fost desemnat de ministrul francez al Justiţiei, Nicole Belloubet, să conducă Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa. Și, astfel, Kovesi a fost „unsă” șefă a EPPO, la mai puțin de un an după clasarea dosarului EADS.
Gheorghe Piperea: Dezvăluirile ar trebui să detoneze niște cancelarii
Avocatul Gheorghe Piperea a comentat, într-o notă dură, declarațiile lui Traian Băsescu făcute pe această temă. Piperea scrie, pe contul său de socializare, că fostul președinte cunoștea date dintr-un dosar penal, se interesa de mersul anchetei și o presa pe Kovesi pentru a da o soluție în acest dosar. „Totuși, un președinte de țară nu se poate amesteca în «trebile justiției» - nu așa sună legenda MCV? Slujirea (Kovesi – n.red.) clasează dosarul «EADS», la trei luni după ce lăsase public să se înțeleagă că va fi cel mai mare, cel mai greu de consecințe, cel mai mamă-mamă... (la fel a fost și dosarul Microsoft, dar și ăla a fost trântit, ba chiar în mod mizerabil, ca urmare a prescripției răspunderii penale). Băsescu sugerează că dosarul a fost trântit, în ciuda probelor clare adunate; mai mult chiar (și infinit mai grav), Băsescu sugerează că a fost vorba de un serviciu făcut de Slujire celor de la EADS, firmă care reprezintă în grad înalt interesele de securitate ale Germaniei și Franței. Băsescu susține că cei doi contracandidați ai Slujirii la funcția de procuror general european, un procuror german și un procuror francez, s-au retras din cursă/ au făcut blat, în urma ordinelor date de Germania și Franța, în favoarea Slujirii”, subliniază avocatul. Conform lui Gheorghe Piperea, „sunt niște infracțiuni acolo, pentru care el însuși (Băsescu – n.red.) are calitatea de tăinuitor. Dar mai grav este că Băsescu vorbește, din postura de europarlamentar, de o conspirație europeană și de un trafic de influență la nivel înalt, care ar trebui să detoneze niște cancelarii și ar trebui să îi determine pe Orban și Iohannis (care s-au lăudat că au «reușit» să o pună pe Kovesi la cârma parchetului general european) să iasă cu niște dezmințiri sau explicații”.