Jurnalul.ro Cultură Teatru Beatrice Rancea pune în scenă la ARCUB una dintre cele mai puţin cunoscute comedii de Tudor Muşatescu, Cheful suprem

Beatrice Rancea pune în scenă la ARCUB una dintre cele mai puţin cunoscute comedii de Tudor Muşatescu, Cheful suprem

de Magdalena Popa Buluc    |   

Regizoarea Beatrice Rancea aduce în lumina rampei un giuvaier mai puţin cunoscut al teatrului românesc, comedia de moravuri Cheful suprem. Scris pentru teatrul radiofonic de marele dramaturg şi umorist Tudor Muşatescu în anii ’60, Cheful suprem prinde viaţă, pentru prima dată pe o scenă de teatru, la ARCUB, într-o montare contemporană, cu o distribuţie de excepţie. După avanpremiera sold out din 19 mai şi alte două reprezentaţii cu sala plină, noua producţie de la ARCUB încheie stagiunea de teatru a centrului cultural cu reprezentaţia din 30 iunie, de la ora 19.00, la Sala Mare ARCUB.

„Cum ar fi ca din negura timpurilor apuse, vocile personajelor să prindă chip și culoare, cum ar fi ca umorul inegalabil al lui Tudor Mușatescu să explodeze pe o scenă de teatru? Beatrice Rancea a acceptat provocarea, reînviind din tenebrele uitării o piesă care probabil se resemnase în cufărul cu lucruri netrebuincioase; a eliberat-o, a adaptat-o pentru scenă cum tai în bucăți o rochie demodată sperând să renască fabulos din bucățile peticite, i-a dat dinamism, iar la final, cu un abracadabra neașteptat, a făcut-o să strălucească. N-a fost nevoie de prea mult briz-briz pentru a etala mitocanii și țațele parvenite imaginate de Tudor Mușatescu, ci doar de o distribuție plină de inspirație. [...] S-a râs sau nu s-a râs? În hohote, cu regret că s-a terminat parcă prea repede, cu nesaț din pricina conflictelor mărunte ce capătă dimensiuni astronomice.” Sus Cortina cu Eliza Ene Corbeanu, Evenimentul Zilei

 

Un ingredient inedit, inserat de Beatrice Rancea în montarea de la ARCUB, este elementul muzical al spectacolului susţinut de prezenţa în distribuţia Cheful suprem a două artiste apreciate ale scenei lirice româneşti. Soprana Arlinda Morava şi mezzosoprana Adriana Alexandru dau replica unor actori îndrăgiţi de public, precum Claudiu Istodor, Luminiţa Erga, Cristi Toma, Silviu Biriş, Mona Dobrişan alături de nume reprezentative ale noii generaţii de artişti Paula Pîrvu şi Vlad Linţă.

 

„Veți privi fascinați la decadența și lipsa de cultură a unor personaje care s-au ajuns, dar în urechi veți simți căldura a două voci care se împletesc al naibii de bine cu teatrul: o soprană ascunsă sub paietele strălucitoare ale unei Penelope decadente (o cheamă Târtoșide, la naiba!) fiică de simigiu cu pretenții de divă și înfățișare de Statuia Libertății poposită pe Dâmbovița și o mezzosoprană alcoolică, dar plină de vorbe de duh, reușind să țină în frâu personajele care deraiază cumplit în fața unei morți stupide.” Sus Cortina cu Eliza Ene Corbeanu, Evenimentul Zilei

 

O comedie efervescentă cu reverberaţii amare, Cheful suprem zugrăveşte satiric o adunătură de parveniți, care se cred și se prezintă a face parte din „lumea bună”. La o petrecere de 1 ianuarie, imediat după Anul Nou, vestea unei posibile otrăviri cu ciuperci va lovi fără milă și va schimba totul. Toți cei prezenți, rude și vechi prieteni, își dau arama pe față, sub amenințarea unei morți iminente. Ei vor să-și petreacă ultimele clipe în fericire; însă alcoolul și apropierea tragicului final le dezleagă limbile și astfel se spun lucruri care ar fi trebuit să rămână ascunse, se reglează conturi, se dau la iveală secrete și răutăți. Finalul este neașteptat, tocmai prin felul candid în care se dezvăluie lăcomia, meschinăria și prostia umană.

 

Decorul şi costumele spectacolului sunt semnate de apreciata scenografă de teatru şi film Maria Miu, cu un palmares ce cuprinde peste 200 de decoruri realizate, în mai bine de 50 de spaţii.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Spectacolul Cheful suprem se joacă vineri, 30 iunie, de la ora 19.00, la ARCUB – Sala Mare.

 

 

CHEFUL SUPREM | 30 iunie 2023, ora 19.00 | Sala Mare ARCUB

 

de Tudor Mușatescu

Adaptarea scenică: Beatrice Rancea

 

 

Distribuția:

(ordinea personajelor indicată de autor)

 

Penelope Târtoșide (gazda)…..………………....................................................ARLINDA MORAVA

Mișu Târtoșide (soțul ei)….………………...................……CLAUDIU ISTODOR / MIHAI BARANGA

Andromaca (fiica lor)……….........................................................................................PAULA PÎRVU

Nae Ragasonescu……………………………....................................................………..CRISTI TOMA

Agata (soția lui Ragasonescu)………………...................................................…….LUMINIȚA ERGA

Radu (fiul lor)…………………….……….……………………………………………………VLAD LINȚĂ

Dr. Pruncu (medicul curant al ambelor familii)……....................................................…SILVIU BIRIȘ

Coana Esmeralda(soacra lui Târtoșide)…...................................................ADRIANA ALEXANDRU

Menajera Florica…………...…………………………........................................…..MONA DOBRIȘAN

 

În rolul cățelului Pufi: Don Vito / Riva

 

Regie, light design și mișcare scenică: BEATRICE RANCEA

Scenografie: MARIA MIU

 

Asistent regie: DAN POPA

 

Durata spectacolului: 1 oră și 20 minute (fără pauză)

 

 

Tudor Muşatescu

Strălucit om de teatru, prieten cu Tudor Arghezi şi Camil Petrescu, Tudor Muşatescu este considerat de critici un fidel continuator al comediei caragiene. Poet, prozator, dramaturg şi umorist român, Tudor Muşatescu a scris schiţe, romane, poezii, dar succesul îi este adus de piesele sale de teatru. După debutul de la Paris din 1923, cu Focurile de pe comori, aproape toate textele sale dramaturgice sunt puse în scenă atât în ţară, cât şi în străinătate, de la comediile nemuritoare ...Escu şi Titanic-Vals la fascinantele Visul unei nopți de iarnă, Țara fericirii, Madona, Profesorul de franceză sau Sosesc diseară. După ce majoritatea pieselor sale sunt traduse şi jucate cu succes în Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Grecia, Polonia şi Cehia, Tudor Muşatescu se dedică trup şi suflet teatrului nu doar ca dramaturg, ci şi ca director de scenă, traducător, conducător şi proprietar de teatru.

 

Beatrice Rancea

Cu peste 30 de montări regizorale în teatrele şi operele din România, numeroase spectacole realizate în străinătate, peste 30 de roluri ca balerină pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, roluri principale de film,  Beatrice Rancea are un parcurs profesional impresionant. Balerină, regizor de teatru şi operă, coregraf, interpret, scenarist şi dramaturg, Beatrice Rancea este unul dintre cei mai importanţi creatori ai scenei teatrului şi baletului românesc. Deţinătoarea unui premiu UNITER în 1993, artista a montat zeci de producţii în ţară, dar şi în Ungaria şi Statele Unite ale Americii. Pe lângă titluri de Shakespeare, precum Romeo şi Julieta, A douăsprezecea noapte, Nevestele vesele din Windsor, Nunta de A. Cehov, Opera de trei parale de Bertoldt Brecht, Marchizul de Sade şi Sunt propria mea soţie de Doug Wright, Jocul de-a măcelul de Eugen Ionescu, regizoarea adaptează pentru scena de teatru poveştile celebre din Maestrul şi Margareta şi Cocoşatul de la Notre-Dame. Realizările sale artistice sunt completate de activităţi pedagogice şi manageriale.

 

Maria Miu

Recompensată în 2016 cu premiul UNITER pentru întreaga activitate, scenografa Maria Miu a participat la realizarea a peste 200 de spectacole de teatru şi operă, filme şi evenimente în România, Japonia, Marea Britanie, Belgia şi Germania. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici şi a UNITER, Maria Miu a semnat scenografia unor producţii ale mai multor teatre bucureştene: Odeon, Metropolis, Mic, Ion Creangă, TNB şi Opera Naţională din Bucureşti, colaborând cu regizori importanţi, precum: Silviu Purcărete, Ion Cojar, Alexandru Darie, Costa-Gavras. Printre scenografiile de excepţie create de Maria Miu se numără şi cele ale montărilor Jolly Joker, Amadeus, Ciocărlia şi Astă-seară se improvizează de la Teatrul de Stat din Oradea. Artista a fost nominalizată la Premiul pentru cea mai bună scenografie pentru spectacolele Teatrului Bulandra Poveste de iarnă, 1784 şi pentru Iluzia comică de la Teatrul de Comedie, toate în regia regretatului Alexandru Darie.

 

 

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri